Meditatia Transcendentala
f o n d a t a    d e
Maharishi Mahesh Yogi

 

CE ESTE MEDITATIA TRANSCENDENTALA ?

Acesta este un articol mai vechi, un sumar al cartii Stress si Meditatie care a fost publicat în 1992 intr-un serial aparut in revista Magazin sub forma unui interviu cu Ion Tugui

Meditatia Transcendentala (MT) a fost introdusa în Statele Unite de Maharishi (însemnând "mare profet") Mahesh Yogi, care a fondat Societatea Intertnationala de Meditatie, Societatea Internationala de Meditatie a Studentilor si Miscarea de Regenerare Spirituala. De la prima sa vizita aici în 1959, tehnica sa a cîstigat rapid peste 200 000 de adepti astazi fiind peste 5 milioane de practicanti in intreaga lume. Rapida sa raspândire poate fi datorata simplitatii sale si efectelor imediate: ea poate fi învatata în câteva ore si este practicata de doua ori pe zi cîte cinsprezece sau douazeci de minute. Asa cum se raporteaza, efecte benefice, mintale si fizice, se fac simtite dupa primele meditatii. Nu trece o luna fara ca un nou articol într-un ziar sa apara relatând schimbari profunde la oameni de afaceri, studenti, consumatori de droguri, profesori, familii si psihoterapeuti care raporteaza o pronuntata stare de bine, relaxare si energie, anxietate redusa, o mai mare capacitate de perceptie, relatii mai profunde si eliminarea simptomelor fizice si mentale de tot felul. Ei atribuie aceste schimbari Meditatiei Transcendentale. Aceste rapoarte au condus la studiul stiintific al acestei tehnici, si rapoartele de cercetare au fost atât de incitante încât au determinat pe multi oameni de stiinta sceptici sa o încerce ei însisi. MT este o forma de meditatie care este în particular potrivita oamenilor activi care vor sa beneficieze dintr-o practica fara a adopta o noua doctrina religioasa si fara a petrece saptamâni sau ani de retragere într-o mânastire. 

MT nu este o religie, o filosofie, sau un mod de viata. Este o tehnica simpla fara efort pentru expansiunea constiintei, care conduce la îmbunatatirea vietii. Termenul "transcendental" însemnând "a merge dincolo", si Maharishi sustine ca MT ofera un acces la un rezervor de energie si "inteligenta creatoare" care se afla la sursa gândului în cele mai profunde straturi ale psihicului. Contactarea acestui izvor profund va permite sa realizati potentialul dvs. uman unic. Aceasta se face lasând atentia sa curga în interior conform cu propria ei înclinatie si nu încercând sa o fortam sau directionam în vreun fel. Experienta purei constiinte de sine are un efect profund revitalizant asupra tuturor activitatilor care-i urmeaza. MT spre deosebire de alte tehnici de meditatie înconjurate de ornamente si filosofii esoterice, nu cere ritualuri pregatitoare, cadru anume sau o postura neobisnuita. Ea nu este un talent special ci simpla activare a potentialitatii de care fiecare sistem nervos este structurat sa se bucure. De aceea ea poate fi usor învatata si practicata de oricine. 

Practica MT conduce adesea la experimentarea starii de constiinta pura, o stare de perceptie în care acuitatea este perfecta si în acelasi timp suntem profund relaxat, dar nedistras de nici o impresie a simturilor, sentimentelor, sau gândurilor. Meditantii relateaza aceasta experienta ca o "constiinta goala", "a fi treaz interior fara ca nimic sa se petreaca", sau "a nu fi adormit, dar nici constient de ceva anume". În loc de starea obisnuita de veghe a constiintei, în care esti constant bombardat de o cascada de impresii, gânduri si sentimente, MT faciliteaza experienta starii de atentie relaxata si constiinta pura. Aceasta stare nu este o aparitie bizara sau neobisnuita, deoarece dupa prima lor meditatie oamenii adesea remarca: "am mai simtit asta înainte" sau "am simtit acest fel de relaxare linistitoare cînd eram copil". 

Maharishi sugereaza ca aceasta constiinta pura este familiara deoarece este cel mai fundamental aspect al sinelui, sursa cunoasterii si energiei care a fost descrisa de oamenii de exceptie în toate culturile de-a lungul istoriei. Acestei experiente fundamentale a transcendentei i s-au dat multe nume, care împreuna atesta universalitatea si suprema ei importanta - samadhi, satori, Nirvana, Împaratia cerurilor din launtrul nostru, sufletul suprem, Unul, Sinele, Fiinta, Superconstiinta, constiinta cosmica, experienta de vîrf, experienta oceanica. Recent psihologi vestici ca C.G. Jung si Abraham Maslow au început sa priveasca mai îndeaproape puternicele efecte curative ale acestor experiente si sa le aduca pe tarâmul studiului stiintific. MT permite unei persoane sa urmeze o cale sistematica spre aceasta experienta de doua ori pe zi, facând posibilitatea descoperirii de sine larg accesibila. 

MT consta în a gândi un gând denumit mantra (un cuvânt sanscrit însemnând "sunet ale carui efecte sunt cunoscute") din nou si din nou, fara nici un efort de a exclude celelalte gînduri care apar. Când învatati tehnica un instructor antrenat selecteaza o mantra specifica conform unei proceduri exacte. Toate mantrele au o influenta calmanta si odihnitoare când sânt repetate mintal. Efectele lor cunoscute nu sunt datorate astfel întelesului lor, deoarece nu au nici unul, ci probabil este datorat calitatii vibratiei asupra creerului. 

Sunetul mantrei faciliteaza curgerea interioara a atentiei printr-un procedeu denumit adesea plonjeu mental. Daca în timpul meditatiei mantra paraseste constiinta trebuie sa o reintroducem simplu fara a face vreun efort de a ne concentra asupra ei. MT nu este un proces obositor de concentrare nici un efort deliberat de a purifica mintea. Meditantul descopera curând ca procesul fara efort al gândirii mantrei nu este atât de contradictoriu cât pare sa fie. Deoarece abilitatea de a contacta constiinta pura nu este ceva învatat ci o capacitate naturala latenta, înascuta, ca vorbirea sau mersul, nu este cu adevarat un efort faptul de a lasa mintea sa se miste spre nivelele cele mai profunde. Este un proces catalitic spontan care odata început, devine progresiv tot mai profund si mai captivant. Repetarea mantrei permite atentiei sa piarda atasamentul de gândurile si impresiile simturilor de la nivelele de suprafata. Meditantii ades experimenteaza o stare de multumire si relaxare perfect constienta - de obicei numai pentru câteva momente la început dar cu o durata si claritate mai mare pe masura ce practica înainteaza. 

Meditantii descopera în general ca fluxul interior al atentiei lor este frecvent întrerupt de intruziunea gîndurilor, emotiilor si senzatiilor, unele dintre ele putînd fi chiar bizare sau asemanatoare visului. Maharishi accentueaza ca acest proces de eliberare de stress nu reflecta o meditatie nereusita sau ceva care trebuie evitat. El este mai degraba un efect secundar, ciclic, al starii de meditatie - eliberarea de stress din sistemul nervos. s-a sugerat ca emotiile si gîndurile eliberate constituie un analog al viselor, care întrerup ciclul nocturn al somnului dar care sînt necesare pentru eliberarea stresului psihic acumulat în timpul zilei. Dupa o zi dificila putem simti considerabile momente de relaxare în timpul meditatiei: placute si profunde perioade de constiinta pura, urmate de eliberarea ciclica a stresului acumulat în sistemul nervos. Nu este nevoie de a analiza sau de a ne reaminti continutul gândurilor care apar în meditatie. Va reântoarceti simplu la mantra când observati ca nu o mai gânditi, fara a încerca sa alungati gândul afara din minte. 

Multe din efectele benefice ale MT asupra vietii de zi cu zi deriva din capacitatea ei de a elibera acumularile de stress adânc înradacinate. Semnificatia potentiala a unei metode de eliminare a stresului este mai mare datorita faptului ca majoritatea sufera de hipertensiune si alte boli legate de stress, mergând de la boli de inima si ulcere, la nevroze anxioase, dureri de cap si alte boli psihosomatice. Maharishi defineste stresul ca pe un imprint fizic în sistemul nervos a unor experiente excesive ce depasesc facultatile persoanei. MT contracareaza stresul prevazînd o stare egala si opusa de repaus profund. Maharishi justifica aceasta prin ceea ce Elmer Green de la Clinica Meninger din Topeka denumeste principiul psihofiziologic: pentru fiecare eveniment sau schimbare din constiinta exista un eveniment sau schimbare corespunzatoare în functionarea fiziologica. 

Fiecare stare de constiinta poate fi corelata cu o stare fiziologica specifica. Asa cum metabolismul corpului este afectat de o stare mintala de anxietate sau suparare, tot asa si opusul este adevarat - ca efectele benefice ale relaxarii afecteaza starea mintala. Schimbarile fiziologice care apar în meditatie pot fi masurate pentru a furniza date despre efectele MT, asa cum vom relata mai târziu. Pe masura ce meditantul experimenteaza mantra la nivele mai subtile ale gândului, metabolismul sau se schimba într-un mod masurabil - activitatea mentala redusa permite o activitate fizica redusa. Asa cum somnul si visul permit aparitia unei complexe regenerari psihofiziologice, tot astfel MT activeaza un proces natural de dizolvare a stresului. Noi putem concepe stresul de toate felurile ca anormalitati pe care sistemul nervos tinde sa le elimine automat, mentinându-se la acelasi nivel cu tendinta înascuta a organismului spre sanatate. Toate slabiciunile sînt în principal datorate lipsei de forta si de aceea vindecarea sau îmbunatatirea depinde de directa întarire a individului mai degraba decît de studierea sau respingerea sursei raului. Cunoasterea sursei stresului poate fi atât de nefolositoare încât sa fie demoralizatoare mai degraba decît terapeutica. O revizuire a tehnicilor psihologice curente pentru eliberarea stresului - incluzînd psihanaliza, psihoterapia, terapia grupului, chimioterapia si modificarea comportamentului - arata ca ele fie ca sunt limitate la foarte putini pacienti; cer ani întregi de atentie personala din partea terapeutului si sunt lipsite de eficacitate ferma; sunt specifice numai câtorva tipuri de stress; pot tinde sa restimuleze stresul sau comportamentul stresant fara a-l înlocui prin forta; fie ca doar fac pacientul dependent, fara a-l vindeca. Masuratori empirice comparând relaxarea treaza, somnul si MT sustin afirmatia ca odihna cîstigata prin meditatie este cea mai profunda posibil si de aceea explica puternicel calitati regenerative. Citind atât cercetarile stiintifice moderne vestice cât si vechea traditie a spiritualitatii vedice a Indiei, Maharishi explica de ce tehnica MT ofera un contact cu cel mai profund centu al sinelui si cu ceea ce el denumeste inteligenta creatoare, rezultând într-o mare satisfactie, cunoastere si o capacitate intensificata de a actiona creator si în armonie cu natura. Bazele filosofice ale învataturilor sale sînt date pe larg în Stiinta Fiintei si Arta Vietii (publicate de SRM Books si de Mentor ca "Meditatia Transcendentala") si în noua sa traducere si comentariu la Bhagavad Gita - "On the Bhagavad Gita" (Penguin)". Este prea complex pentru a fi rezumat aici, dar esenta lor deriva din Vede, care stabilesc sursa tuturor cunostintelor nu în obiectele externe, ci în centrul interior al individului, în constiinta pura. Cultura vestica moderna a creat metode de control tehnologic asupra mediului în detrimentul cunoasterii de sine si al atingerii valorilor si adevarului subiectiv.    Numai recent psihologii, filosofii vestici si vizionari în domeniul social au început sa caute modalitati de a restabili echilibrul. Ei au început sa priveasca experienta interioara, bazele interioare ale sinelui, valorile naturale, ritmurile si legile biologice, în dorinta de a gasi un echilibru corespunzator al cunoasterii obiective si subiective. 

Realizarea lui Maharishi a fost adaptarea vechilor tehnici si traditii la modalitatile Vestului modern si la tehnicile stiintifice curente de verificare si comunicare. Trecutul sau personal uneste Estul stravechi cu Vestul modern. El a fost educat la Alahabad University absolvind în 1943 cu o licenta în fizica. În loc de a urma o cariera tehnica sau de afaceri el a deveni un discipol al lui Guru Dev, care i-a transmis atât tehnica cît si filosofia sa. 

Guru Dev învata pe aceia care veneau la el pentru îndrumare o tehnica având originea în Vede, cele mai vechi învataturi orale indiene (si posibil cele mai vechi învataturi ale umanitatii). Tehnica a fost transmisa de la profesor la profesor în ashramuri si locuri de retragere. Au fost de asemeni mai multe perioade în care aceasta tehnica a fost larg accesibila publicului asa cum a fost în timpul lui Budha, Shankara si Krishna. Guru Dev a facut de asemeni tehnica accesibila tuturor celor care veneau nu numai celor retrasi ci si acelora care duceau o viata activa si aveau familii. 

Dupa moartea lui Guru Dev în 1953 Maharishi însusi a urmat o cale de retragere, stabilindu-se într-o grota din Himalaia de unde nu avea nici o intentie sa revina. Totusi pe masura ce meditatia sa avansa el a simtit câteva influente nefavorabile si a considerat ca este constiinta sa împlinita aceea care este posibil sa fie raspunzatoare de o anume calitate a atmosferei reflectând suferintele umanitatii. El a parasit retragerea sa pentru a încerca sa usureze suferintele oferind tehnica tuturor celor care ar dori sa o primeasca. 

Luni de zile Maharishi a calatorit singur prin India. Datorita costumului sau de calugar si aspectului exterior i s-a cerut ades sa se sdreseze unor mici reuniuni. Cînd o facea, el vorbea despre umanitatea realizîndu-si întregul ei potential printr-o tehnica naturala si fara efort care permitea atentiei sa fie directionata în interior, nu prin convingere religioasa, ci printr-o potentialitate a sistemului nervos al fiecaruia. Mesajul sau a fost primit cu entuziasm si mii de oameni au învatat MT. 

Dupa aproape un an de calatorie, i s-a dat un bilet pentru a calatorii în vest. Dupa ce a ajuns în Hawaii în 1959, fara bagaj si fara relatii, el a întâlnit oameni care au creat un for public pentru el. Dupa ce a instruit numerosi oameni, el a mers în California, unde din nou oamenii l-au ajutat sa puna la punct un program de conferinte. Aceste prime sesiuni au fost atât de bine primite încât a fost elaborat un plan de a preda tehnica nu numai oamenilor instruiti personal de Maharishi ci si fiecarei comunitati din întreaga lume. Maharishi se "multiplica el însusi" instruind profesori si creând o organizatie mondiala pentru a structura aceste activitati. 

Numeroase organizatii educationale fara profit au fost formate, în special Societatea Internationala a Studentilor în Meditatie (SIMS), ca o parte a efortului de raspîndire efectiva a practicii MT. Multi oameni au contribuit cu timp si bani la aceste eforturi si primul curs de instruire a profesorilor a fost tinut la Rishikesh, India, în 1961. Un al doilea curs a fost tinut în 1965, si de atunci au fost tinute cursuri de trei ori pe an în diferite locuri si pentru grupuri din ce în ce mai mari. Acum (1974) mai mult de patru mii de profesori MT din întreaga lume în diferite centre locale ofera cursuri introductive si avansate de instruire în aceasta practica si în implicatiile ei. Programul de învatare a fost recent largit pentru a include o universitate extinsa în întreaga lume, Maharishi International University (MIU), care ofera cursuri pe casete video, sprijina cercetari asupra MT, si promoveaza simpozioane si cercetari academice în Stiinta Inteligentei Creatoare (SIC). 

Raspândirea MT a fost facilitata de tehnologia moderna. În afara de cursurile de instruire a profesorilor rezidenti, Maharishi a creat un curs de Stiinta Inteligentei Creatoare pe video casete color. Scopul "Planului Lumii" este de a stabili un centru de meditatie pentru fiecare milion de oameni din întreaga lume, incluzînd facilitati de instruire a profesorilor. Exista curent peste 200 de centre în Statele Unite. Cursurile academice formale în Stiinta Inteligentei Creatoare au fost predate în peste cinzeci de universitati, incluzînd Yale, Stanford si UCLA. Universitatea Internationala Maharishi a fost formata pentru a oferi mai multe programe academice integrate. Utilizarea benzilor video în cadrul centrelor de MT va face cursurile MIU accesibile oamenilor din intreaga lume. 

Maharishi activeaza acum ca un profesor de profesori, si ofera consultatii organizatiilor care învata tehnica si informeaza despre rezultatele si beneficiile practicii regulate. Cursurile introductive au fost structurate pentru a asigura acuratetea predarii atât pentru învatarea tehnicii cât si, mai apoi, pentru verificarea corectitudinii practicii individuale. Dupa învatarea MT, o persoana poate veni oricând pentru "verificare" - ea mediteaza cu un verificator instruit care poate controla corectitudinea meditatiei si raspunde la întrebari specifice. Exista deasemeni cursuri rezidentiale la sfârsit de saptamâna în care meditantii practica un proces mai intens de meditatii repetate sub o supraveghere atenta. Aceasta practica numita "rounding" intensifica procesul de contactare a constiintei pure si infuzare a inteligentei creatoare. Meditantii se întorc de la acest curs cu resedinta, la sfîrsit de saptamîna, simtindu-se reâmprospatati si energizati. Dupa aproape doi ani de practica regulata, meditantii sunt pregatiti pentru un curs avansat de instruire suplimentara sau pot de asemeni sa urmeze cursuri pentru a deveni verificator sau profesor. 

Cursul introductiv dureaza numai câteva ore în patru zile consecutive. Toate centrele de meditatie ofera gratuit doua conferinte introductive care descriu tehnica si posibilitatile ei. Conferinte speciale sunt oferite la cerere pentru o organizatie sau reuniune profesionala sau chiar pentru un grup de prieteni la cineva acasa. Daca doriti sa învatati MT dupa audierea celei de a doua conferinte aveti o intrevedere cu un profesor si acceptati sa platiti taxa (de regula echivalentul unei saptamâni din salariul mediu însa mai redusa pentru studenti, pensionari, persoane care nu lucreaza; restul în functie de venit), care nu acopera numai instruirea personala ci si patru sesiuni necesare pentru urmarire, verificari regulate, întîlniri saptamînale facultative si scrisoride anuntare a evenimentelor speciale si cursurilor rezidentiale. 

Va programati apoi pentru instruirea personala. Sînteti rugat sa aduceti cîteva fructe, flori, o batista alba pentru a fi folosite într-o scurta ceremonie traditionala realizata în sanscrita, în care instructorul îsi exprima gratitudinea fata de vechii profesori ai traditiei. Nu este o ceremonie religioasa deoarece doar o urmariti. Ea garanteaza ca primiti tehnica asa cum a fost transmisa de secole. Apoi primiti o mantra personala, selectata de profesor, si sunteti calauzit în prima dvs. meditatie cu profesorul. Meditatia este practicata acasa de doua ori ziua urmatoare. Toti elevii se întorc seara urmatoare pentru prima din cele trei sesiuni în grup la care sînt discutate experientele si reactiile primei zile. La aceste sedinte întregul proces este mult mai pe larg explicat astfel încât puteti corela ce aflati cu propria dvs. experienta. Dupa acest curs initial meditantii sunt invitati sa revina pentru pentru verificarea personala oricât de des doresc. O verificare saptamânala este recomandata pentru prima luna si una lunara dupa aceia. 

Daca efectele starilor de constiinta din meditatie au fost cunoscute de la începuturile umanitatii numai ultima decada însa studii stiintifice asupra acestor stari au furnizat mai multe date. Studii obiective asupra constiintei au fost posibile prin inventarea unor aparate ca electro-encefalograful, care masoara activitatea electrica a creierului, neinvaziv si calculatoarele, care separa diferitele unde ale creierului în structuri coerente. Alte functii fiziologice sunt corelate cu diverse stari de constiinta. Tensiunea muschilor, ritmul inimii, tensiunea sanguina, ritmul respiratiei si rezistenta electrica a pielii sînt masurabile si furnizeaza informatii valoroase cu privire la legatura dintre fiziologie si sarile subiective de constiinta ale unei persoane. 

Nathaniel Kleitman si asociatii sai din laboratorul de cercetari asupra somnului de la Universitatea din Chicago au intreprins primele studii care au diferentiat corelatiile fiziologice ale celor trei stari normale de constiinta; somnul, visul si veghea. Studii asupra calugarilor zen, a yogilor indieni si recnet în Statele Unite asupra practicantilor MT au început sa furnizeze date care sugereaza ca starile de constiinta din meditatie sunt foarte diferite de cele trei stari obisnuite si au efecte si corelari fiziologice foarte diferite. 

In plus pentru a realiza masuratori obiective ale diverselor stari interne, cercetatorii în domeniul starilor de constiinta din meditatie au întâmpinat dificultati în gasirea subiectilor potriviti care erau adeptii tehnicilor lor si în a-i face sa practice meditatiile cu aparate de investigare cum ar fi, masti în jurul nasului si gurii pentru a masura consumul de oxigen, sonde în arterele bratului pentru a masura schimbarile în chimismul sîngelui si electrozi conectati pe craniu si piele. Recenta raspîndire a MT a facut posibil ca un numar de subiecti sa fie studiati în laboratoare bine controlate. Deoarece practicienii erau oameni normali si nu asceti religiosi, rezultatele nu puteau fi atribuite unor factori ca dieta sau comunitatea religioasa. Deasemeni, o facilitate a MT este aceea ca poate fi practicata fara probleme în conditii de laborator. Pentru aceste motive Dr. Robert Keith Wallace si Dr. Herbert Benson de la Scoala Medicala de la Harvard, au ales MT pentru cel mai cuprinzator studiu asupra corelatiilor fiziologice ale tehnicilor de meditatie. Trezecisisase de subiecti de ambele sexe, o parte în Boston si o parte în Los Angeles, în vîrsta de saptesprezece pîna la patruzeci si unu de ani si fara boli fizice sau mintale, au participat în stadiul initial. Ei erau practicanti ai MT de la o saptamâna pîna la pâna la noua ani avînd în medie o practica de doi ani si jumatate. 

Procedura a fost simpla. Dupa o jumatate de ora de relaxare si acomodare cu instrumentele, fiecare subiect statea linistit timp de douazeci de minute. Aceasta furnizeaza o linie bazala a masuratorilor pentru fiecare persoana. Subiectul a fost apoi instruit sa mediteze pentru o perioada obisnuita de timp, de obicei douazeci de minute si apoi sa ramâna asezat linistit pentru o alta jumatate de ora, pentru a obtine un set comparativ de masuratori dupa meditatie. Cele trei serii de masuratori au fost comparate. 

Descoperirile lui Wallace si Benson raportate în numeroase articole inclusiv numarul din februarie 1972 al revistei Scientific American, au adaugat date considerabile la informatiile incomplete, schematice si uneori contradictorii obtinute din studiile anterioare asupra yogilor si meditantilor zen. Una din cele mai dramatice schimbari înregistrate de ei a fost scaderea consumului de oxigen. Aceasta este în general privita ca o masura a nivelului activitatii fizice deoarece, aceasta creste în timpul activitatii si descreste în timpul repaosului. În timpul somnului profund acesta scade pâna la aproape 10% sub normal. Wallace si Benson au constatat la toti meditantii o reducere imediata si spontana a consumului de oxigen cu 16-18%. Aceasta începe în timpul primelor minute de meditatie si era constant mentinuta pe toata durata ei. Dupa meditatie consumul de oxigen revenea la normal, nivelul de dinainte de meditatie indicînd o reântoarcere la un nivel metabolic potrivit pentru activitate. Pentru a fi siguri ca descoperirile lor nu erau datorate sugestibilitatii sau starii sufletesti a subiectilor, schimbarile au fost comparate cu schimbari raportate de subiectii în hipnoza. Nici o scadere a consumului de oxigen nu a fost înregistrata sub hipnoza. Wallace a confirmat ca scaderea consumului de oxigen era un fenomen natural, lucru verificat de faptul ca descresterea era însotita de o scadere a metabolismului dioxidului de carbon - o alta idicatie ca sistemul fizic este relaxat si functioneaza natural, desi intr-un ritm mai încet si nu sub vreo presiune datorata descresterii. 

Ei au gasit deasemeni o crestere mare în raspunsul galvanic al pielii (GSR), care înseamna rezistenta suprafetei pielii la un curent electric. Aceasta este larg utilizata ca o masura a anxietatii scazute si este baza multor teste, cel mai celebru fiind detectorul de minciuni. Daca o persoana este relaxata si calma, netensionata, GSR creste. În timpul somnului profund creste cu aproape 200 %. In timpul MT GSR creste cu 500 % la anumiti subiecti indicînd chiar o si mai mare relaxare indicînd chiar o si mai mare relaxare si anxietate redusa. Dr. David Orme-Johnson într-un numar din 1973 al revistei Journal of Psychosomatic Medicin afirma ca practicantii MT se refac mult mai rapid dupa stimuli stresanti si au o stabilitate fiziologica mai mare decît un grup similar de studenti nemeditanti. Meditantii îsi revin mult mai rapid când sunt supusi la un stimul brusc (un zgomot puternic), GSR-ul lor descreste puternic pentru cîteva secunde si apoi rapid revine la normal. Aceasta stabilitate autonoma a fost corelata cu indicatori ai sanatatii mintale. Aceasta stare de calm alert are efecte perceptibile masurabile deasemeni. Robert Show si David Kolb de la Universitatea din Texas a constatat ca practicantii MT au un timp de reactie mai rapid decît nemeditantii si Graham, de la Universitatea Sussex, Anglia, a gasit o acuitate auditiva crescuta. 

O alta schimbare raportata de Wallace si Benson care sugereaza puternic anxieteatea redusa este scaderea în sângele subiectilor a lactatilor, care s-au redus cu aproximativ 33% în comparatie cu descresterea lor la cineva stând întins sau la subiectii întinsi în starea de relaxare dinainte de meditatie. Scaderea apare deasemeni mult mai rapid (300% mai repede) decît apare în timpul somnului. F.N Pitts relateaza într-un articol în Scientific American din 1969 ca oameni suferind de nevroza anxioasa înregistreaza o crestere a lactatilor din sânge când sunt supusi la stress, si chiar mai izbitor ei devin anxiosi cînd li se administreaza injectii cu lactati. Mai mult pacientii cu hipertensiune ades indica nivele ridicate ale lactatilor în sânge în stare de repaos. Nivelul scazut al lactatilor descoperit la subiectii MT apare astfel corelat cu relaxarea profunda si anxietatea scazuta pe care acestia o raporteaza. 

Aceste schimbari biochimice la meditanti sugereaza un posibil mecanism care explica cresterea starii de bine si reducerea anxietatii si sugereaza ca MT poate fi utila pentru oamenii care sufera de hipertensiune. Aceste descoperiri i-au condus pe Wallace si Benson sa concluzioneze ca relaxarea prin MT este într-un fel contrapartea fiziologica la acel "lupta sau fugi", reactia de alarma a apararii, care mobilizeaza corpul pentru a raspunde la amenintari si pericole iminente sau stress. Multi au sugerat urmatorul fapt: cultura noastra - cu imensele ei pasiuni psihologice, constanta suprastimulare senzoriala si activitate fizica minima - ne mentine aproape constant într-o stare de alarma interioara, conducând la stress si bolile legate de el. MT pare sa încetineasca sau sa contracareze acesta reactie de alarma si efectele ei fizice si psihice distructive. 

Un alt aspect al cercetarilor Wallace - Benson includ urmarirea undelor cerebrale ale subiectilor. Schimbarea caracteristica a fost o crestere a undelor alfa lente în regiunile frontale si centrale ale creierului, însotite la anumiti subiecti de unde teta ritmice, care sunt chiar si mai lente în aria frontala a creierului. Frecventele si structurile sunt foarte diferite de cele aparute în somn si vis. 

Structura undelor cerebrale în MT este comparabila cu descoperirile lui Kasamatsu si Hirai la calugarii zen care au meditat de la zece la douazeci de ani si este asfel o demonstratie remarcabila a vitezei cu care tehnica MT produce rezultate similare. Ca si în studiile asupra zenului, Wallace a descoperit ca stimulii primiti din exterior erau perceputi de creier clar, cu vioiciune, dar în acelasi timp fara a întrerupe starea de relaxare. 

Starea de meditatie este caracterizata atît de intensificarea constiintei cât si de relaxare, astfel încât cel care mediteaza nu este perturbat de nici un stimul. Relaxarea este asociata cu cresterea undelor alfa. Studii asupra conditionarii alfa, prin care subiectul învata sa-si sporeasca productia de unde alfa, au dus la concluzia ca starea alfa corespunde cu relatarea unor stari emotionale placute, de repaos, de liniste. Cercetari în curs la Institute of Living, un spital psihiatric particular din Hartford, Conecticut, au analizat în detaliu schimbarile undelor cerebrale la pacientii care au invatat MT sau conditionarea alfa în paralel cu psihoterapia. Rezultatele preliminare sugereaza ca MT este mai relaxanta si mai placuta pentru pacienti si poate conduce la rezultate terapeutice mai profunde decât antrenamentul alfa. Ele onfirma deasemeni, si completeaza imaginea asupra undelor cerebrale în timpul MT. 

Aceste studii si altele similare arata ca MT are efecte profunde asupra corpului. Ea pune în miscare un complex integrat de schimbari fiziologice în sensul relaxarii, reducerii anxietatii si cresterii starii de bine. Aceste schimbari i-au determinat pe cercetatori sa înceapa a defini o stare fiziologica care este atât de diferita de de starile normale - somn, vis si veghe - încât Wallace a sugerat ca are caracteristicile care ar putea sa o defineasca drept o a patra stare majora a constiintei. El a studiat starea sanatatii a 394 de meditanti curenti; 84% au relatat îmbunatatiri semnificative ale sanatatii mintale, cu multe citate specifice, indicatii concrete cum ar fi: note mai mari la examene, micsorarea temerilor, relatii personale mai bune, si 67% au relatat o îmbunatatire semnificativa a sanatatii fizice cum ar fi: mai putine raceli, mai putine dureri de cap si alergii sau chiar încetarea unor boli cronice. 

Efectele asupra sanatatii mintale sugereaza cum MT poate fi conceputa ca un fel de psihoterapie autoadministrata. Terapia uzuala este accesibila unui numar relativ mic de persoane, este foarte costisitoare si nu produce rezultate corespunzatoare pentru toti pacientii. De aceea, meditatia poate fi o unealta în plus, foarte importanta pentru eliberarea de suferintele psihologice. Daniel Goleman argumenteaza ca meditatia este o metaterapie care descreste sistematic anxietatea; el accentueaza utilizarea mecanismelor care sînt familiare terapeutilor dar care sunt mai bine aplicate prin meditatie. Meditatia este recomandata de un numar din ce în ce mai mare de terapeuti, pacientilor lor. Rapoarte preliminare sugereaza ca meditatia intensifica, în mare masura si accelereaza procesul terapiei, conduce la un acces mai profund în psihic si produce rezultate mult mai bune decît terapia fara meditatie. Relaxarea profunda datorata acesteia cu siguranta contribuie la eficacitatea terapiei, dar în plus noi consideram ca efectele psihologice conexe experimentarii constiintei pure afecteaza favorabil capacitatea pacientului de a lucra cu materialul psihic neplacut si perturbator cu un minim de anxietate. Cel mai cuprinzator proiect de cercetare folosind Meditatia Transcendentala ca un ajutor la psihoterapie s-a desfasurat la Institute of Living si a fost coordonat de directorul cercetarii, Dr. Bernard C. Glueck. Dupa noua luni, aproximativ saizeci de pacienti au învatat MT; alte grupuri au învatat conditionarea alfa prin bio-feed-back si tehnici de relaxare pentru a furniza date comparative. S-a tinut o evidenta exacta a schimbarilor fiziologice; progrsului lor în terapie; comportamentului lor în comunitatea spitalului; sentimentele fata de tratament; performantele lor la scoala, daca erau elevi (institutul are acreditat un program de liceu); si ce s-a întâmplat dupa ce au parasit spitalul. În personalul proiectului existau mai multi profesori de MT si membrii din personalul clinicii au învatat sa mediteze. Din datele adunate astfel, Dr. Glueck raporteaza un procent semnificativ de îmbunatatiri la pacientii care practica MT, în general mai rapida decât anterior. În plus MT este bine primita de pacienti, care simt ca ei controleaza procesul si sunt responsabili de beneficiile pe care le obtin din practica. Aceasta este în contrast cu medicamentele psihoactive, care, desi recunoscute de pacienti ca folositoare, nu dau acelasi sentiment de de "auto-ajutorare" (helping myself). Multi dintre pacienti au putut chiar sa reduca nevoia de medicatie, cu îmbunatatiri evidente ale tulburarilor de somn. 

Procesul meditatiei conduce aparent la un contact intim si cumulativ cu centrul sinelui. Acesta la rândul lui promoveaza procesul descoperirii de sine si al evolutiei. Resursele constiintei procurate de experienta constiintei pure - propusa ca o a patra stare a constiintei si caracterizata de repaos profund si alerta mentala - par sa catalizeze cresterea prin integrare neurofiziologica a sistemului nervos. Charles Tart, care a studiat starile modificate de constiinta de mai multi ani si a practicat MT timp de doi ani, relateaza într-un articol din 1971 din Journal of Transpersonal Psicholgy ca procesul destresarii pare sa fie un "lubrefiant psihic" care permite eliberarea si ordonarea experientelor prelucrate necorespunzator. În acest sens MT ne poate servi ca un fel de "analiza de sine" care este activata natural fara nici o directie constienta sau încercare de a stapâni personalitatea trecuta sau prezenta. Dupa Dr. Glueck continutul gândurilor pe care cineva le poate observa în meditatie, desi adesea de natura primitiva sau chhiar emotionala, este rar sau nu este niciodata însotit de încarcatura emotionala sau efectul pe care cineva îl simte în amintiri similare obtinute în timpul psihanalizei sau psihoterapiei. El gaseste ca anumiti pacienti meditanti pot "lucra prin" semnificatia acestui material în legatura cu afectiunea lor într-o perioada mult mai scurta de timp decât este de obicei cazul - probabil deoarece, ei sunt mai putin preocupati de amintirea ei în analiza sau terapie dupa ce a fost deja "epuizata" în timpul meditatiei. 

Multe studii recente se concentreaza pe sanatatea psihologica crescuta a persoanelor care practica MT. Sanford Nidich, William Seeman si Tomas Banta în numarul din mai 1972 al revistei Journal of Counselling Psychology compara raspunsurile a unsprezece studenti meditanti cu un grup de control. Ei au utilizat o binecinoscuta metoda de evaluare a auto-actualizarii, inventarul de orientare personalitatii, care masoara caracteristici ale sanatatii, iubirii, creativitatii, oamenilor care activeaza din plin, propuse de activitatea si scrierile regretatului Abraham Maslow. Ei au gasit ca simtul de directionare a meditantilor creste în paralel cu capacitatea de exprimare a emotiilor în actiune spontana, acceptarea agresiunii si capacitatea de contact intim. Meditantii par sa aibe un mai bun "giroscop psihic" si sunt mai deschisi la experientele si sentimentele profunde ale altora. 

Maynard Shelly de la Universitatea din Kansas, ne relateaza studiul sau de mai multi ani asupra producerii si masurarii fericirii, în cartea "Sursele Satisfactiei". Teoria sa postuleaza ca fiecare individ are un nivel fizologic optim de stimulare sub care exista plictiseala si neplacere. Unii oameni prefera placeri linistitoare, sustinute, cum ar fi de a citi sau a sta cu cineva iubit, în timp ce altii se bucura de placeri riscante, puternic excitante sau stimulante cum ar fi alpinismul. Fiecare persoana are o proportie unica a ambelor feluri de placere care îl face fericit, si lucrarea lui Shelly masoara gradul la care o persoana atinge aceasta stare optima. Elevii lui Shelly, Landrith si Davis au condus mai multe studii masurând transformarile starii de fericire raportate de esantioane de peste o suta de practicanti ai Meditatiei Transcendentale; modificarile acestor evaluari pe masura ce practica lor continua si raspunsurile unui grup de control format din studenti similari care nu meditau. În timp ce aceia care abia începusera MT au avut un punctaj usor înferior grupului de control în ceea ce priveste nivelul de fericire, dupa câteva luni, la un an de MT ei pareau mai fericiti si mult mai relaxati; ei traiau un sentiment de bucurie mult mai ades; ei cautau stimuli la fel de mult ca nemeditantii (dar evitau excitatia extrema); ei cautau contacte sociale la fel de des ca si nemeditantii în ciuda faptului ca ei tind sa petreaca mai mult timp singuri; ei stabilesc relatii interpersonale mai profunde; si depind mai putin de mediul extern în procurarea fericirii, bizându-se mai mult pe ei însisi. O mai mare fericire, stabilitate, satisfactie de sine si contacte mai profunde cu altii par sa-i caracterizeze pe meditanti si aceste valori cresc pe masura ce ei mediteaza mai mult. Shelly sugereaza ca meditantii au mai multe resurse personale si energie de a se mobiliza pentru telurile lor si sunt mai putin afectati de mediu. Rezultatele acestor studii indica faptul ca MT este un proces fiziologic unic prin care constiinta personala de sine, de altii si de mediu creste împreuna cu capacitatea de a-si realiza propriile teluri. 

În mare parte publicitatea facuta în jurul MT se datoreaza studiilor facute de Benson si Wallace printre altii, care raporteaza scaderea consumului de droguri la meditanti - nu numai drogurile ilegale dar si a celor prescrise, a alcolului si tigarilor. Mai multe studii, unul din ele implicând aproape doua sute de meditanti, relatat de Barbara Marzetta, Herbert Benson si R. Keith Wallace în numarul din septembrie 1972 al revistei Medical Counterpoint, arata ca în timp, meditantii pierd interesul fata de orice fel de drog utilizat. desigur, multi tineri se reântorc de la droguri la MT când realizeaza ca binefacerile cautate la droguri nu sunt permanente si ei sunt de aceea dispusi sa reduca sau sa opreasca consumul de droguri. Mai mult, reactia utilizatoruli de droguri adult, care fumeaza, bea si ia tranchilizante sau pilule pentru somn, tinde în aceiasi directie. Rapoartele medicilor arata ca utilizarea de medicamente prescrise scade pe masura ce pacientii descopera ca MT le micsoreaza anxietatea si le permite sa doarma mai usor. Dovezi similare confirmate de noi studii au condus programele contra abuzului de droguri sa investigheze si sa ofere MT ca o cale de ajutor pentru oamenii dependenti de drog. 

Mai multe institutii - scoli, închisori si organizatii profesionale au cooperat cu cercetatorii în dirijarea unor studii asemanatoare care includ utilizarea MT. Aceste proiecte nu încearca sa evalueze MT ca o terapie pentru boala ci mai degraba ca o metoda generala prin care oamenii pot fi ajutati pentru a-si îmbunatatii functionalitatea si a-si spori starea de bine. În multe cazuri, dupa ce un director sau un membru al personalului administrativ începe MT, el îi încuraja si pe altii sa încerce si ades un profesor de MT era invitat pentru a vorbi colegilor sau angajatilor. Numeroase relatari anecdotice descriu cum una sau mai multe persoane au introdus MT într-un birou, organizatie sau institutie cu efecte pozitive pentru toti cei care au început sa practice. 

Stephan B. Cox relateaza în Kentuky Law Review un studiu facut la La Tuna Federal Penitenciary, Texas. Douazeci si trei de voluntari detinuti au fost instruiti în MT. Rapoartele au fost promitatoare. David Ballou a relatat neoficial un proiect la Stillwater State Prison în Minesota, unde MT a fost oferita la 50 de detinuti. Aceia care au început MT erau verificati regulat si evaluati dupa masuratori stabilite. Rezultatele au fost pozitive în toate domeniile consemnate de alte studii - scaderea anxietatii, reducerea consumului de droguri, cresterea starii de bine si o crestere a motivatiilor pozitive. Edward Morler lucreaza în prezent la un studiu de doctorat asupra efectelor MT în context organizational. El testeaza cum utilizarea MT de catre angajatii unei banci afecteza performantele de lucru individuale. Mai multe rapoarte neoficiale din scoli secundare, particulare si publice sugereaza ca elevii care mediteza îsi îmbunatatesc activitatea, stabilesc relatii mult mai usor cu alti elevi, cu parintii si profesorii si reduc voluntar consumul de droguri. Aceste relatari sugereaza ca binefacerile personale aduse de MT se extind si asupra mediului meditantului. Putem face numai speculatii asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla daca MT ar fi introdusa în sistemul de învatamânt. (În 1972 Haile Selassie, Împaratul Etiopiei, a aprobat si a început introducerea MT în întregul sistem de scoli publice din Etiopia). 

Dovezi din psihoterapie, neuroplogie clinica, psihologia copilului si studii ale creativitatii sustin principiul de baza conform careia directia vietii umane nu este arbitrara ci evolueaza de-alungul unei anume cai, catre actualizarea potentialului maxim. Tendinta sau efortul fundamental în viata se face catre deplina exprimare a talentelor si potentialitatilor înnascute. Numarul tot mai mare de lucrari de cercetare, sustinute de marturiile meditantilor sugereaza ca MT elibereaza initial resursele inepuizabile pentru realizarea acestor potentialitati umane. Capacitatile cu adevarat miraculoase ale creierului uman si ale sistemului nervos sunt înca, în cel mai bun caz, numai partial întelese si deci departe de a fi deplin apreciate. Cercetari medicale au descoperit ca resursele vitale fundamentale pentru îmbunatatirea sanatatii si bunastarii se gasesc în individ. Evident speranta terapeutilor nostrii în domeniul fizic si psihic sta în efectiva abordare a acestor resurse pentru a realiza o integrare neurofiziologica si ulterior realizarea întregului potential mental. 

Acest potential mental nelimitat poate fi trait ca o constiinta pura. Când este contactat regulat prin practica zilnica a MT valoarea acetei constiinte pur subiective este infuzata în minte si îndeparteaza limitarile care exista asupra întregului registru de capacitati al mintii. Cheia catre o psihoterapie de succes sau cea mai completa dezvoltare a individului normal este de a creea acele conditii fiziologice care optimizeaza tendinta naturala a sistemului nervos de a se reface si reintegra singur. MT poate fi învatata usor si practicata natural. Ea produce efecte benefice în mod spontan deoarece, opereaza pe baza acestei tendinte înascute. Usurinta si simplitatea tehnicii pare ades a-i speria pe aceia care asteapta ca îmbunatatirea sanatatii fizice sau mentale sa fie gasita prin inventii sau terapii moderne, tocmai datorita faptului ca patologia si eliminarea alopatica a simptomelor s-a dezvoltat excesiv în societatea noastra. 

Noi putem vedea cum conditia optima pe care ne-o procura MT este doar un mod de functionare nativ organismului uman, maximizând repaosul profund si alerta mentala. Cum studiul acestei asa numite a patra stari a constiintei continua, ne asteptam sa învatam mai multe despre experienta constiintei pure, corelatiile ei fiziologice si efectele ei. Deocamdata, consensul este favorabil. Pe masura ce aceste cunostinte se raspândesc introducerea MT în scoli, intreprinderi si comunitati va ajuta la reducerea anxietatii de care atâtia oameni sufera inutil si la dezvoltarea si "autoactualizarea" lor. Maharishi a spus ca omul este nascut sa se bucure si ca suferinta este straina vietii. Noi descoperim ca aproape toti psihologii proeminenti ai mai multor decade trecute au ajuns la concluzia ca omul are o natura interioara intrinsec buna, neschimbatoare, care sustine dezvoltarea unei vieti fericite, sanatoase si rodnice. Practica MT va servi fara îndoiala la a face aceasta forta interioara accesibila unui numar din ce in ce mai mare de membri ai societatii noastre.

-