In Stiinta
Inteligentei Creatoare (SIC) Maharishi a pus la un loc pentru prima data
abordarea obiectiva a stiintei moderne si abordarea subiectiva a vechii stiinte
vedice.
Sunte temele pricipale ale
Stiintei Inteligentei Creatoare teme fundamentale umane? Se regasesc ele si in
cultura, stiinta sau filosofia romaneasca?
Cateva citate pentru a deschide un domeniu de studiu.
Virgil Stancovici,
Filosofia Integrarii
"Functia omului este
aceea de a crea in univers neghentropia prin cunoasterea fundamentala".
"Prin pozitia si functia sa omul poate inchide sau deschide circuitul informational
al universului". "Prin om prin constiinta lui, intregul univers se intalneste
cu propria lui cauza. Constiinta umana cand este asemeni unei oglinzi curate
poate reflecta Existenta Fundamentala Transcendentala." , "Neandeplinindu-si
aceasta functie, omul degradeaza intregul circuit informational al sistemului
in care traieste".
"Orice deviere de la acest circuit
incalca armonia fortelor fundamentale ale universului, energia cosmica
devenind antagonica fata de energia disidenta si alienata a omului"
Mihai Draganescu autorul cartilor:
Stiinta si Civilizatie, Ortofizica, Profunzimile lumii materiale,
si fost presedinte al Academiei Romane, vede in ontologia
arhaica din Rig Veda "completitudinea tensiunii filosofice a omului"
concretizata intr-un model de univers in care omul are un rol, el
"poate genera efecte antientropice, poate chiar sustine universul".
Pentru profesorul Draganescu "nerecunoasterea fenomenologicului, a neformalului,
- intim legata de creativitate ca functie a omului in univers - ar putea
prezenta un mare pericol pentru succesul universului nostru in cosmos."
"Daca un om nu poate
fi in afara ceea ce este in interiorul lui, nu este decat o iluzie; daca
un om nu este in interiorul lui ceea ce este in exterior, el nu este nici
macar o iluzie. O fiinta umana completa nu este, asfel nici un introvertit,
nici un extravertit, ci un echilibru armonic intre aceste doua mari puteri,
care tind a-l absorbi pe fiecare: lumea obiectiva si lumea subiectiva"
Restaurarea acestui om complet ar putea
sta la baza reformei invatamantului:
"O reforma totala
a modalitatii invatamantului este necesara". Scoala occidentala "trebuie
sa devina si o disciplina pentru descoperirea personalitatii, a rolului
ei functional in lume, a puterii si neputintei ei.. In loc de a avea
lozinca "a sti", cultura europeana va trebuii sa subordoneze aceasta formula
lui "a fi". A sti pentru a fi, iata idealul de cultura pe care trebuie
sa si-l dea occidentul."
"Homo creator, iata idealul
maret pe care poate sa si-l dea Occidentul."
"Culturi eleate, culturi heracleitice" -
Anton Dumitriu
Nicolae Miulescu -Conceptul Daksa:
"Da inseamna in sanscrita
zeu, iar ksa - tara, deci "tara zeului" incearca sa faca dovada vechimii
si valorii spiritualitatii dacice.
Inca din secolul XIX unii savanti
(Kretschmer, Kiessling, Ciotz, Ghunter) stabileau originea asa ziselor
neamuri "ariene" in zona mijlocie a Dunarii. Ipoteza lansata este ca poporul
traitor in spatiul Carpato-Dunarean este creatorul unei spiritualitati
cu largi influente, care se pot regasi si in spiritualitatea vedica. Zona
Carpato-Istriana, prielnica din punct de vedere al conditiilor bio-geografice
a dat nastere unei populatii care, sporindu-si numarul, nu a mai fost la
un moment dat satisfacuta de conditiile existente. Populatia sedentara
antrenata in agricultura ca o civilizatie atestata de cel putin 5000 de
ani i.e.n. (vezi Civilizatia Cucuteni) a ramas stabila, populatia pastorala
insa si-a inceput migratia care in mod normal era biunivoca si bicontinua,
deci si euro-indiana si indo-europeana spre zone tot mai rasaritene in
cautarea de conditii prielnice. Se vorbeste in istorie de o expansiune
europeana incepind cu mileniul al III-lea i.e.n. Dovada acestui intinerariu
rasaritean este acea "Cale a Zeilor" descrisa de Kausi Taki Upanisad (cartea
I), descrisa de Pindar in "Isthmia", amintita de Ovidiu si reamintita de
Hasdeu, trecuta in vechile harti militare ale armatelor rusesti, relevata
de Nicolae Densusianu in "Dacia Preistorica". O admirabila descriere ii
face si Dimitrie Cantemir. Localizata geografic, sirul pietrelor calauzitoare
oprindu-se la Marea de Azov.
Daca incercam sa citim textele
vedice pe harta tarii noastre vom constata cu stupoare ca eroi si fapte
ale vechii literaturi vedice le regasim aici. Numai un contact direct sau
poate radacina comuna din care s-au desprins doua spiritualitati foarte
asemanatoare pot explica un asemenea fenomen.
Vom face mai intii apel la argumentele
toponimice, ca fiind cele mai stabile in cadrul unei limbi.
"Ramayana" cuprinde eroi si nume
de localitati pe care le putem localiza astazi pe teritoriul tarii noastre.
Audya corespunde localitatii Audia, Kahulia lui Cahul, Sita - localitatii
Sitoaia de pe linga riul Gemartului si Sitoaia din bazinul Oltului, Sona.ta
lui Sona (Valea Oltului).
Daca urmarim traseul descris in
Kausi Taki Upanisad vom constata ca localitatile intilnite pe Valea Somesului
corespund in mare parte celor pomenite in pasajul respectiv si poate ca
nu este exagerat sa consideram ca acest drum era spre Tara Zeului, traseul
corespunzind exact Caii Zeilor pomenite deja.
Arborele Ilva - Ilvele din Bazinul
Somesului; Viceksana - Vilcea (din tara dintre ape); Ceaksusi - satul Ceaca.
Aceasta "Cale a Zeilor", cum
o numeste Kausi Taki, se continua ajungind in final la Cetatea Zeilor unde
vom intilni nume ale unor personaje vedice precum: Agni - la Pria (alta
denumire pentru Agni), Lunus - la Luna pe Somes, Luna Bai, Chandra - la
Candra sau Sandra si Sandru (Ludus), Kucea - Cucerdea (pe Mures) si Ciucea
(Crisul Repede, Apah - la Apa.
In "Manava Dharma Shastra" (cartea
I art 36) gasim urmatoarele asemanari: La Raksas - Racsa; Suparnas - Supuru;
Pitris - Petreu; Tamasa - Tamasa (art 39 si 62)
"Chandoghia Upanisad" (cartea
V-a) aduce argumente suplimentare: Brasiva - Brasov, Vudila sau Budila,
Sarka.ra (regele din Sarca) - Sarcaia.
Inaltimile din jurul Brasov amintesc
de OM - silaba sfinta - (Virful OM) - , de Nagas (Muntele Negoiu, iar Siriul
de zeita Siri.
Argumente nu sint numai aceste
surprinzatoare asemanari (desi aici nu sint mentionate decit citeva din
sutele de apenime si toponime mentionate), cit si gruparea localitatilor
pe harta ce urmeaza strict o anumita ordine. Deasemeni argumente in plus
pot fi furnizate de analiza miturilor, legendelor si credintelor vechi.
Ne vom ocupa in special de Zamolxis,
numit asa de Herodot si Platon a caror competenta nu poate fi pusa la indoiala.
In Veda obtinerea fericrii supreme poarta demumirea de Moksa. Geto-dacii
isi reprezentau aceasta prin Zal Moksa crezind de fapt la fel, ca dupa
moarte omul cunoaste fericirea vesnica. La geto-daci timpul este circular
ca si la indieni iar calendarul de la Sarmisegetuza Regia, unul din cele
mai perfectionate, atesta cunoasterea numarului pi cel mai apropiat de
matematica vedica.
Similitudini gasim si in domeniul
folclorului: Miorita si Legenda Mesterului Manole ilustrand o filosofie
a vietii si a mortii asemanatoare celei vedice. O moarte ca "o mare trecere"
in lumea ce aduce suprema liniste, o viata in care nimic nu poate dura
in chip real decit prin sacrificiu (si in miturile vedice intalnim acelasi
ritual de constructie) ca sa nu mai vorbim de motivele folclorice identice
din literatura indiana si basmele lui Ispirescu.
"Calusul" este si astazi cantat
in octosilabe ca in Vede. Paparudele sau Rudarii amitesc de Rudra (tatal
lui Maruta). Paparudelor li se mai spune si Marute. Asemanari gasim si
in ritualul de inmormantare.
S-ar putea spune ca argumentele
prezentate mizeaza pe fortarea unor coincidente. Asa cum a rezultat si
din expunere de fapt argumentul fundamental este unitatea si continuitatea
de cultura si in primul rind coordonatele de baza ale acestei unitati si
continuitati in cadrul carora se dezvolta ideea despre univers bazata pe
infinitul curgerii timpului.
Bibliografie:
Nicolae Miulescu: Da.ksa - Gos's
Country Ed Nagard Milano, Italia 1975
Conceptul Daksa - articol scris
in Almahul Anticipatia de Profesorul Madi Pavelescu cu ocazia incetarii
din viata la 15.Ianuarie 1982 a lui Nicolae Miulescu, ultimul inginer hotarnic
roman, creatorul conceptului Daksa, printr-o truda de peste 50 de ani.
In "Cartea Intilnirilor admirabile",
Anton Dumitiu scrie despre Zamolxes:
"In dialogul Charmides, el povesteste
ca a invatat anumite incantatii de la unul din medicii traci ai lui Zamolxes
"despre care se zice ca stapinesc mestesugul de a te face nemuritor"
(pe linga puteri curative). Si medicul trac i-ar mai fi spus ca trupul
nu mai poate fi insanatosit fara suflet:" Sufletul trebuie ingrijit
prin anumite incantatii, iar aceste incantatii nu sint decit rostirile
si gindurile frumoase. Din aceste spuse si ginduri (adica din incantatii
se naste in suflete intelepciunea". Prin urmare una din caile pe care
le cunostea Socrate pare sa fie si aceia a "incantatiei", cale cunoscuta
de altfel in India sub numele de Mantra Yoga - calea Yogina a formulelor
invocatoare (mantram)." 1
"In privinta aceasta,
a prezentei doctrinei arhaice la romani si a modalitatii de a atinge starea
primordiala, in afara de legendele si basmele romanilor, in care gasim
urme avem si o doctrina-disciplina, care cu un termen specific este denumita
hesychasma(de la grecescul hesychaia care inseamna liniste, repaos) de
unde vine si sihastru.
Aceasta doctrina desi practicata
anterior intr-un cadru crestin, este o tehnica analoga cu aceea a yogilor
indieni, prin care se pot controla si disciplina si respiratia si gandirea
pentru a realiza starea principala "in inima".
Aristotel vorbeste de aceasta
"stare divina" care este definita de el ca "gandirea care gandeste gandirea",
stare pe care o poate atinge si omul din cind in cind."
Prin practicile hesichaste, spune
autorul, "se urmareste sa se obtina o luciditate a mintii concentrata
in ea insasi, pe un ritm automat (s.n.), fara nici un cuvant astfel ca
rezultatul nu mai este o "rugaciune propriu-zisa", desfasurata in timp,
ci o stare de constiinta liberata de orice conditionare, tehnica vizibil
apartinind unor alte orientari."
Lucian Blaga -in articolul "Mahatma Ghandi asa cum l-am cunoscut.":
"Tinand seama de nivelul,
de dimensiunile, de proportiile interioare ale culturii romanesti, ni s-a
parut dintr-o data ca nicaieri in Europa gindirea indica n-a avut o inraurire
de aceiasi calitate ca tocmai in Romania.
In marginea unor atari consideratii,
un vag sentiment imi spunea ca inraurirea spiritului indic asupra culturii
romanesti reprezinta intru catva un proces de alta natura. Mai intaiu personalitatile
prin care un oarecare duh indic a patruns la noi sunt prin calitatea lor
exceptionala si prin locul ce ele il ocupa, ca si prin momentul istoric
in care ele intervin in procesul de formatiune al spiritului romanesc,
o chezasie ca gandirea indica a starnit la noi alte coarde mai intime si
mai adanci. Imprejurarea ca poezia lui Eminescu e strabatuta nu numai intamplator
de motive indice, ramane revelatoare in aceasta privinta. Din moment ce
isvoade indice au fost asimilate de geniul poetic al lui Eminescu, substantele
straine ne deveneau consubstantiale. Cert la noi nu s-au scris in acei
ani de chinuita lamurire interioara a lui Eminescu carti in multe tomuri
despre filosofia indica, cum se intampla in Germania, unde aceste tomuri
se pierdeu in uriasa productie literara si filosofica a timpului ca un
rau intr-un imens desert de nisip. In schimb cateva din motivele
esentiale ale gandirii indice imbogateau patrimoniul nostru spiritual prin
creatiile unui mare geniu al poeziei destinate sa devina o permanenta inalienabila.
Prin asimilare totala, motivele de provenienta indica au intrat in insasi
fiinta noastra, de unde ele nu mai pot fi smulse decat distrugand tesuturi
vitale. Oricum astazi nici nu ne-am mai putea inchipui cum s-ar vorbi despre
Eminescu, deci despre spiritul romanesc, facandu-se abstractie de aceste
nobile si fascinante infiltrari rasaritene. (s.n.)
Ca in acelasi timp sanscrita il
interesa pe un filolog universal ca Hasdeu e lucru stiut; ingaduim insa
ca aceasta ar fi putut sa fie mai mult treaba de erudit. Cum insa se face
totusi ca Hasdeu a scris si acel Sic Cogito, alaturindu-se cu pasiune
nimicitoare unei doctrine teosofice de obarsie de asemenea indica ?
Cum se face ca un alt poet al
nostru, George Cosbuc, despre care se sustine de altminterea ca ar fi un
exponent nealterat al rasei, al taranimii nostre, s-a nimerit sa fie asa
de preocupat de literatura indica..? A intervenit si de asta data o inconcludenta
intamplare?
Sau pentru a lua in primire niste
reprezentanti mai recenti ai literelor romanesti nu s-ar parea oricui cel
putin curios sa se spuna ca un Ion Pilat a colindat prin meleaguri budhiste
in prima sa tinerete, numai asa ca un vizitator fara de aleanuri si ca
sa culeaga niste motive de inspiratie cu care n-ar fi avut altfel nici
o legatura?
Eu din partea-mi, marturisesc
ca nu am umblat pe sub zarile Vedelor si mai ales ale Rig-Vedei si prin
toata filosofia indica, de care m-am ocupat cu intermitente in lucrarile
mele, numai asa din trecere de vreme, ci dintr-o pasiune si dragoste cu
totul particulara, ce-o purtam spiritului indic. Sa nu uitam apoi ca una
din cartile populare care s-au bucurat de cea mai larga raspindire in randurile
mai de jos ale poporului nostru a fost "Varlaam si Ioasaf" o carte
de origine indica.
Amitha Bose in cartea sa Eminescu
si India a cules o serie de argumente in favoarea unei inrudiri intre cele doua
culturi. Vom mentiona cateva:
-Una dintre cele mai raspindite
carti populare a fost Alexandria, legata de viata indiana din vremea
lui Alexandru cel Mare. Un fragment din acest roman a fost integrat in
Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie.(carte despre
care s-a spus ca este o carte a initierii si ca un echivalent al ei nu
gasim nici in Bizant. Intelepciunea nu e mai putina in invataturi decat
intr-o cate indica si nici metoda nu e mai putin initiatica.
- O alta carte inrudita cu Alexandria
este: Convorbirea lui Alexandru Cel Mare cu Nagomudrii. Diferitele
episoade si personaje din Alexandria au patruns in iconografia si onomastica
romana precum si in colinde, proverbe si zicatori romanesti. Pina in ziua
de azi tarani romani serbeaza Pastele Blajinilor in cinstea "nagomudrilor",
inteleptilor indieni.
-"Sindipa" este o alta carte indiana
care s-a bucurat de succes la poporul roman.
-Comparatisti in domeniul folclorului
cred ca unele basme, colinde, bocete, descantece si snoave romanesti arata
caraceristici indiene.
-Un mit al creatiunii (care are
o paralela aproape identica in mitul creatiei descris in poemul indian
Surya Purana ) circula in anumite regiuni din Romania.
-Exista o similitudine intre muzica,
dansul, instrumentele muzicale si motivele nationale din cele doua tari...
- In arta bisericeasca romaneasca
vedem in frescele din Voronet figurile sfintilor asezati pe lotusi..."
