PSIHOLOGIA VEDICA SI CELE SAPTE STARI DE CONSTIINTA

 

PSIHOLOGIA VEDICA OFERA O NOUA PERSPECTIVA ASUPRA CONSTIINTEI

F. Conti, reprezentant al organizatiilor internationale de meditatie transcendentala si A. Ungureanu

ELEMENTUL CARE LIPSESTE, CUNOASTEREA SI TEORIA

Zilnic, fiecare om experimenteaza modificarea starilor sale de constiinta, majoritatea oamenilor, pe cele obisnuite, altii si pe cele alterate sau oamenii bolnavi pe cele patologice. Dar exista si oameni inzestrati de la natura care au fenomene PSI si/sau stari mai inalte de constiinta, iar aceasta trezeste curiozitatea. Mai mult, din cind in cind este inevitabil ca atentia noastra, in cautarea adevarului existentei, sa nu se deplaseze de la lumea obiectuala la calitati subiective, la lumea interioara. Unii filozofi sunt de acord si utilizeaza argumentul ca mintea umana, prin dinamismul ei, are tendinta naturala (appetitus naturalis) de a cauta adevarul, binele, fericirea, puterea, infinitul etc., calificate ca valori transcendentale sau absolute (ipsum esse), Dumnezeu, Non-Fiinta, „Being”.[43] Cand va inchideti experientelor exterioare, opriti experienta lumii din jurul d-voastra, dar nu adormiti, ceea ce aveti este cimpul existentei interioare, denumit viata spirituala sau lume interioara.[21] Atit stiinta, cit si religia au fost atrase de aceasta sfera a vietii, incercind, fiecare dintre ele, sa-i explice misterele.[16] Intrucit, oamenii pot fi categorizati ca introvertiti si extravertiti, cei interiorizati, avind si calitatii artistice aduc la lumina zilei experientele lor spirituale, prin diferite modalitati: cuvint, sunet, forma sau culoare, incercind sa transpuna inexprimabilul in exprimabil. Astazi, datorita disponibilitatii diferitelor tehnici si practici, oamenii incearca sa stapineasca modificarile constiintei, acest domeniu spiritual, pentru a obtine o viata fara stress, mai multa energie, capacitati paranormale, evolutie spirituala si chiar perfectiune. Apar din ce in ce mai multe carti pe aceasta tema. De-a lungul istoriei oamenii si-au pus o serie de intrebari in legatura cu acest aspect subiectiv al vietii, cum ar fi: „Cine este cunoscatorul ultim, fundamental?”, „Care este natura constiintei?” (vezi Noica)[42] sau „Cite stari de constiinta exista?” etc.

In secolul 20, multe discipline distincte ca psihologia, sociologia, parapsihologia, psihotronica, psihanaliza, stiintele cognitive etc. incearca sa dea raspuns la citeva din aceste intrebari. Pentru ca constiinta este elementul constitutiv al investigatiei acestor stiinte in acelasi mod in care sunt materia si energia pentru fizica.[41]
Cercetarile lor in domeniul subiectiv al vietii sunt utile pina la un anumit nivel dar ele se blocheaza din cauza metodologiilor stiintelor obiective si cunoasterea se dezvolta mai mult la nivel orizontal. Din nefericire, majoritatea acestor discipline, sunt considerate in lumea academica, ca neavind la baza teorii suficient de coerente sau „pre-paradigmatice”.[18] De exemplu, intr-o enciclopedie de stiinte sociale, recent aparuta, sociologia era definita ca „un organism nesistematic de cunostinte”[19] iar psihologia cognitiva, fara definitia cunoscatorului fundamental, sta pe pozitia de homunculus in ceea ce priveste cunoscatorul. Aceasta situatie este similara cu existenta a 30 de teorii diferite referitoare la aceeasi structura moleculara a apei.[44]

Astazi, in pragul secolului 21, o stiinta, denumita psihologia vedica Maharishi, incearca sa umple un gol in cunoastere, printr-o structura teoretica mai logica si mai completa a intelegerii unor fenomene mentale, aducindu-si astfel contributia la rezolvarea problemelor lumii noastre. Am convenit sa asociem numele Maharishi cu aceasta noua psihologie, psihologia vedica pentru a mentine legatura cu izvoarele sale si pentru generatiile viitoare.
Ne-ar place sa va prezentam citeva idei si descoperiri care sunt atit noi cit si stravechi. Acestea ne sunt cunoscute in primul rind, din marturiile literaturii vedice si din traditia orala a inteleptilor vedici, descinzind pana la noi ca o mostenire culturala a unei civilizatii milenare. Maharishi Mahesh Yogi, care a redescoperit pentru noi teoria si metoda de dezvoltare a constiintei, este astazi, intruchiparea vie a traditiei vedice. In al doilea rind, avem la dispozitie experientele subiective si explicatiile milioanelor de practicanti ai meditatiei transcendentale (MT) si ai programului MT-Sidhi predat conform standardului lui Maharishi. In al treilea rind, sunt rezultatele examinarilor stiintifice obiective facute asupra practicantilor unor astfel de tehnici.

Psihologia vedica Maharishi ofera un nou model al mintii si un raspuns la multe intrebari inca neelucidate, furnizeaza o tehnica pentru experimentarea nivelelor subiective mai profunde ale mintii, ajungind pina la elementul care a lipsit pina acum, „constiinta pura”. Termenul de constiinta pura denota „cimpul unificat al constiintei”, linistit, inocent, nevazut, neschimbator.[23,35]
Fiind fizician, Maharishi face o paralela cu descoperirile din fizica cuantica, explicind ca asa cum „particulele” sunt privite ca excitatii ale unui cimp unificat fundamental, tot asa evenimentele mentale si comportamentale sunt moduri ale excitatiei unui cimp fundamental al constiintei.[36]

Raspunsul la intrebarea: „Cine este cunoscatorul?”, psihologia vedica Maharishi il da prin identificarea cunoscatorului cu constiinta pura, nivelul linistit al constiintei, nivelul cel mai subtil al mintii care „sta marturie” la toate activitatile mintii sau comportamentului. „Sinele, in natura sa reala, este doar martorul linistit, inocent al fiecarui lucru.”[22]

In cele ce urmeaza vom compara unele din principiile de baza sau presupuneri ale stiintelor, ce stau si la baza psihologiei secolului 20, cu cele ale psihologiei vedice Maharishi. Noile principii ce provin din psihologia vedica Maharishi nu sunt doar niste concepte la nivel intelectual ci sunt bazate pe experienta nemijlocita a constiintei pure, ce devine posibila prin rafinarea functionarii neurofiziologice pe care o creeaza meditatia transcendentala si programul MT-Sidhi. De asemenea, ele furnizeaza o noua conceptie despre lume.

Ideea de baza a noilor principii ale psihologiei vedice Maharishi este aceea ca „cunoasterea (informatia interpretata) este structurata in constiinta” si ca aceasta „cunoastere este diferita, in diferite stari de constiinta”.[24] Tot asa cum realitatile din starile de veghe, vis sau somn sunt complet diferite intre ele, la fel se intimpla si cu realitatile din starile mai inalte de constiinta.
In timp ce principiile stiintelor moderne, inclusiv ale psihologiei, se bazeaza doar pe experienta obtinuta in starea de veghe, cele ale psihologiei vedice Maharishi se bazeaza pe constiinta pura, care apare atunci cind neurofiziologia devine suficient de dezvoltata pentru a sustine astfel de experiente.
Unii psihologi au recunoscut deja efectele asupra perceptiei si cognitiei a ceea ce psihologia vedica desemneaza a fi experientele legate de constiinta pura (vezi A. Maslow: „Cognitia Fiintei”).[39,40]

In partea stinga se afla principiile vechi si in cea dreapta sunt principiile noi care reprezinta conceptia asupra lumii ce este restabilita acum, cind aceste experiente au devenit uzuale practicantilor meditatiei transcendentale Maharishi (dupa Orme-Johnson: „Psihicul Cosmic”).[44]

-
Principiile vechi (sau ale psihologiei secolului 20)
Principiile noi (sau ale psihologiei vedice Maharishi)
1. Nivelul fundamental al naturii este material – cuprins din cimpuri de materie si energie.  Exista un cimp unificat la baza tuturor cimpurilor de materie si energie care este cimpul constiintei pure – psihicul cosmic.
2. Universul fizic a evoluat prin interactiunea cimpurilor de materie si energie. Constiinta este o proprietate secundara, emergenta in evolutia materiei si energiei. Universul emerge prin ruperea spontana, secventiala, dinamica a simetriei constiintei pure. Constiinta este primara, auto-interac- tiunea sa este sursa si baza tuturor expresiilor diverse ale legii naturale.
3. Exista trei stari principale de constiinta – veghea, visul si somnul – fiecare fiind caracterizata de stilul sau unic de functionare fiziologica si comportament.  Exista sapte stari principale de constiinta: veghea, visul, somnul, constiinta transcen- dentala, constiinta cosmica, constiinta divina si constiinta unitatii – fiecare fiind caracterizata de propriul sau stil unic de functionare fiziologica si comportament.
4. Natura nu are scop si este neutra in valoare. Natura are un scop, care este evolutia vietii catre stari mai inalte ale constiintei.
5. Dinamicile legii naturale si dinamicile constiintei sunt diferite. Cunoasterea subiectiva este nesigura; singura valida si sigura este doar cunoasterea obiectiva. Dinamicile legii naturale si dinamicile constiintei pure sunt identice. Este posibil sa cunoastem toate legile naturii prin cunoasterea dinamicilor constiintei.
6. Nu este posibil sa cunoastem toate legile naturii. Este posibil sa fim toate legile naturii.
7. Utilizarea abordarii obiective pentru a rezolva problemele umane. Utilizarea abordarilor obiective si subiective pentru rezolvarea problemelor umane.
8. Cunoasterea pre-stiintifica este primitiva, nesigura si inutila. Cunoasterea si experienta starilor mai inalte de constiinta furnizeaza o noua perspectiva pentru reevaluarea mostenirii noastre culturale.
9. Nu exista o solutie unica pentru problemele societatii. Dezvoltarea constiintei pure este solutia tuturor problemelor.
10. Societatea este organizata prin interactiuni cognitive si comportamentale. Societatea este organizata de constiinta sa colectiva; nivelul fundamental al constiintei colective este constiinta pura, cimpul corelatiei infinite.

*    *    *Probabil ca aceste principii vechi si noua conceptie asupra lumii au nevoie de o explicatie. In continuare, in lucrarea urmatoare vom analiza mai profund acest nou model al mintii, problema clasificarii starilor de constiinta, si vom furniza o privire de ansamblu asupra lor si a relatiilor dintre cele sapte stari de constiinta definite de noi, cercetarile stiintifice efectuate care dau indicii asupra faptului ca constiinta este un cimp, corespondentul neurofiziologic al diferitelor stari, iar in final, posibilitatile constiintei pure, sau demostratia zborului yoghin.

CEA MAI PRETIOASA RESURSA A FIECAREI NATIUNI
ESTE MINTEA UMANA

baza ce lipseste stiintei – constiinta pura sau cunoasterea cunoscatorului

Intregul domeniu al cunosterii poate fi impartit in trei aspecte: cunoscatorul (rishi), obiectul cunoasterii (chandas) si procesul cunoasterii (devata).[35,36] Cunoscatorul este cel care percepe si ia cunostinta de experienta iar notiunile de cunoscator si proces al cunoasterii sunt strins corelate cu mintea, subiectivitatea si, in mod special, cu constiinta – constienta – calitatea sau starea de a fi constient.[44]

In mod similar, stiintele care au fost dezvoltate pina acum pot fi impartite, in functie de aceste trei aspecte. Dar, dupa cum vom vedea in continuare, exista un dezechilibru intre stiintele naturale orientate spre obiectul cunoasterii si stiintele sociale orientate spre cunoscator, cunoscatorul raminind mistificat, intunecat, si neglijat. In acest sens, Thorngate si Ploffe comenteaza: „Esecul stiintelor sociale in realizarea multor produse importante din punct de vedere pragmatic ar putea fi tragic nu pentru ca lumea a supravietuit, ci pentru ca va continua sa supravietuiasca fara ele”.[52]
Cantitatea de informatie se dubleaza astazi aproape la fiecare 5 ani, in timp ce capacitatea omului de a cuprinde totul, mai degraba scade decit creste. Unde se va sfirsi aceasta situatie? Pentru a controla situatia, in ciuda exploziei informationale, folosim dispozitivele externe de memorare – calculatoarele. Observam ca stiintele sunt orientate mai mult spre lumea exterioara. Dar nu ne putem conecta oriunde la calculatoare! Educatia ofera numai cunoastere sub forma de informatie dar nu si cunoasterea sau tehnicile pentru dezvoltarea potentialului intelectual uman. Ca si cind doar introducem date in calculator fara sa marim viteza sau eficacitatea sa de prelucrare.

Unii biologi fac speculatii asupra modului cum va arata rasa umana in pasii urmatori de evolutie fizica. Dar nu este nici momentul si nici nevoia unei modificari in fiziologia sau codul genetic (dupa cum viseaza unii geneticieni) al rasei umane din moment ce ne utilizam doar 5-10% din capacitatea creierului. La baza dezvoltarii umane sta obtinerea utilizarii la maximum a resurselor proprii existente. Cind ne referim la starile mai inalte de constiinta le corelam cu gradul de utilizare al capacitatii creierului. Multe cercetari stiintifice au demonstrat deja relatia strinsa care exista intre experientele starilor mai inalte de constiinta si dezvoltarea fiziologiei prin intermediul programelor psihologiei vedice Maharishi (vezi figura 4).[1,2]

Pina acum, pentru multi oameni, starile mai inalte de constiinta nu au fost disponibile, ei trebuind sa-si satisfaca setea de cunoastere si experienta doar prin cele trei stari obisnuite sau „stari relative” pe care le aveau la dispozitie (veghea, visul si somnul profund). Dintre toate acestea pentru majoritatea oamenilor si, in mod special, pentru oamenii de stiinta, singura stare potrivita pentru invatare, comunicare sau investigatie, s-a dovedit a fi starea de veghe a constiintei. Din nefericire, aceasta din urma este utilizata partial, fapt ce poate explica oarecum insatisfactia posesorului acestor stari in viata zilnica. Noi le denumim „stari relative” pentru ca, pe de o parte, nu sunt nici stabile, nici intermixabile, iar pe de alta parte, cunoasterea obtinuta in ele este partiala, variabila si nesatisfacatoare. Opusa lor trebuie sa fie „starea absoluta a constiintei”, care in mod necesar trebuie sa fie neschimbatoare, atotcuprinzatoare si sa ofere, in consecinta, o baza stabila pentru investigatie. Cunoasterea subiectiva obtinuta prin ea este exacta, ca cea stiintifica, nu ca cea obtinuta in starile relative.
Intrucit puterea atentiei si capacitatea functionarii intelectuale se modifica in mod permanent, nu numai la schimbarea starilor de constiinta dar si in fiecare dintre starile relative, inclusiv in starea de veghe, cunoasterea obtinuta este diferita nu numai in diferite stari de constiinta,[24] dar si in cadrul aceleiasi stari, in momente diferite. Deci, deoarece lucrurile apar sau doar le intelegem diferit, ajungem la concluzia ca acest mod de obtinere a cunoasterii (informatiei interpretate) nu este nici exact si nici sigur.

Pentru a depasi limitele subiectivitatii, stiintele moderne s-au orientat spre abordarea obiectiva a realitatii. Au fost dezvoltate noi metode de investigatie, au fost create conditii pentru experimente controlabile, dar, in acelasi timp, atentia s-a indreptat doar catre obiectul cunoasterii si a esuat astfel in furnizarea cunoasterii cunoscatorului sau a procesului cunoasterii. Intrucit nu a fost descoperit principiul de baza al cunoscatorului, metodele de dezvoltare a cunoscatorului, de asemenea, au esuat.

Pe de alta parte, datorita unei prea mari atentii indreptate doar asupra masurabilului, stiinta moderna a creat un dezechilibru in cunoastere[36], care, in consecinta, a determinat fel de fel de probleme cu care se confrunta astazi omenirea. Stiinta moderna, chiar daca s-a specializat pe diferite domenii, inca nu ne-a dat un raspuns la anumite intrebari arzatoare ale civilizatiei contemporane. Exista pretutindeni problema stressului, a intolerantei, crimei, poluarii, drepturilor omului, saraciei etc. Programele recente de control al stressului sunt ineficace,[8,17,51] creste absenteismului fortei de munca ceea ce influenteaza procesul si costul productiei etc. Stressul a ramas factorul de risc pentru boli de inima, cancer sau atac cerebral; pentru afectiuni mentale ca anxietatea, depresiunea nervoasa; pentru alti factor de risc ca alimentatia, consumul de alcool, tigari, droguri etc. Zeci de psihoterapii recent utilizate par a nu fi mai eficace decit placebo.[9,10,50] Mai mult, nici o terapie comportamentala sau psihoterapie nu s-a dovedit eficace in reabilitarea detinutilor din inchisori.[38] Toate acestea degradeaza viitorul omenirii si capacitatea de a obtine in continuare cunoasterea adevarata, sistemul nervos uman devenind, in timp, din ce in ce mai deteriorat.

Cunoasterea limitata si unilaterala, pe care fiecare isi bazeaza actiunile, se reflecta nu numai viata sa, care poate avea de suferit, ci in domenii mai largi. Natura umana se reflecta, de asemenea, si la nivelul evenimentelor nationale si internationale. In Carta Natiunilor Unite se afirma ca: „Razboaiele se nasc in mintile oamenilor”. Am putea generaliza aceasta formula si afirma ca recentele dezechilibre ecologice, criza economica sau problemele in educatie, guvern, afaceri si industrie, aparare si situatia din alte domenii nu sunt intimplatoare, date de la natura, sau mostenite, ci, in mare parte, depind de rasa umana.

Pentru aceasta situatie deplorabila in lume nu putem invinui stiintele sociale, in special psihologia secolului 20, chiar daca datorita incercarii sale de a ramine stiintifica si academica in sens materialist, a ignorat cateva fenomene mentale considerate „neobisnuite”, paranormale, exotice, mistice sau ezoterice. Psihologia a ramas captata pe nivelul mental de suprafata si al evenimentelor comportamentale si nu a ajuns la realitatea fundamentala, pierzindu-si astfel natura progresiva.
Dl. M. Golu si dl. M. Dicu, in cartea[12] lor, aparuta in 1972, explica motivele ce au frinat psihologia in general. Parerea autorillor este sau a fost ca:
„Aici s-au conjugat intr-o frina comuna anumite particularitati subiective ale fiintei umane – tendintele ei egocentrice si antropocentrice – care intretineau o atitudine refractara, de incredibilitate si non-acceptare a posibilitatii traducerii si obiectivarii in forma unor date cantitative si relatii matematice a celei mai intime componente a structurii sale – si interesele social-politice ale claselor retrograde care gaseau in conceptiile idealist-mistice despre suflet un puternic instrument de influentare si subjugare a vointei maselor. Toate fortele sociale reactionare au gasit in domeniul psihicului un ultim loc de refugiu, considerat si cel mai sigur, pentru teoriile idealist-fideiste.”

Inainte de aceasta, aceeasi autori explica argumentele lor: „Conceptiile mistico-idealiste calificau transformarea analizei psihologice intr-o cercetare riguroasa de laborator drept un atentat grosolan si de neiertat la adresa divinitatii; psihicul, nefiind decit o ‘iradiatie divina’, ‘imponderabila’ si ‘inefabila’, nu se lasa, chipurile, surprins decit prin trairea nemijlocta, pura, de esenta revelatorie. Iar trairea fiind unica si ireductibila, ea nu poate fi nici definita, nici explicata, ci numai introspectiv-descrisa. (…)
Opozitia de factura ‘academica’ demonstra acelasi lucru, dar pe cai mai ocolite. (…) Psihicul fiind, in esenta sa adimensional, lui nu-i sunt aplicabile nici operatiile de masurare si cuantificare, nici limbajul matematic. Prin urmare, psihologia nu va putea deveni niciodata o stiinta ‘adevarata’. Aceasta a facut ca una din cele mai vechi si firesti orientari cognitive a omului – cunoasterea de sine, a propriului sau Eu – sa fie denaturata, mistificata si permanent deviata pe carari false.” (p. 18-19)

Anumite frine puse stiintei in general nu au disparut nici astazi, exista o contradictie intre evolutionism si creationism, ceea ce este in afara de ideologiei crestine este etichetat ca paganism, s-au creat artificial grupari care au fost cuprinse sub numele generic „Miscarea Noua Era” ca sa poata fi desemnate si atacate direct. Tot ce are caracter progresiv si nu este ortodox intra sub inchizitia secolului 20. Nu numai oamenii de stiinta sunt categorisiti a fi colaboratori ai diavolului ci si organizatii cu caracter umanitar, progresiv, ca Organizatia Natiunilor Unite, miscarile feministe sau ecologice.[23,24,25,26] Nu credem ca mai este nevoie sa repetam greselile trecutului si sa-i condamnam pe acei Giordano Bruno si Galileo Galilei din veacul nostru.

Chiar si politica si alte sfere sociale s-au pierdut in cursa fara de sfirsit a inarmarii, coruptiei, spolierii la nivel ecologic si uman, sprijinind uneori constient sau inconstient valul de negativitate la adresa omului si a naturii in ansamblu.
Ne dezvoltam intr-un mediu de la bun inceput ingradit de dogme, cu o constiinta limitata de propria noastra creatie – civilizatia contemporana – neputindu-ne depasi propriile limite, precum puii de pisica din experimentele stiintifice care, crescind intr-un mediu avind doar dungi orizontale, nu sunt capabile sa perceapa liniile verticale.

Daca, de exemplu, in fizica, nu s-ar fi investigat nivelele din ce in ce mai profunde ale functionarii naturii, nu s-ar fi descoperit niciodata cuarcii sau teoriile cuantice. S-a produs un salt de la vechiul punct de vedere newtonian, nivelul clasic observabil, pina la mecanica cuantica, cea relativista, iar astazi, pina la „teoriile cimpului unificat”, mai profunde si mai elaborate.
Si in psihologia moderna, o „particula” nou descoperita la nivelele mai profunde ale sistemului nervos uman sau o teorie care explica un nivel de functionare mai profund al sistemului nervos, poate revolutiona psihologia si o poate conduce la o intelegere holistica, la unificare, prin includerea sau conectarea elementelor ce apartin unor discipline diferite.

Prin teoria sa, psihologia vedica Maharishi vrea sa scoata omenirea din acest impas sau cerc vicios. Pentru a reface echilibrul se acorda mai multa atentie cunoscatorului si nu se ofera numai partea de cunoastere a cunoscatorului, dar si metodele pentru dezvaluirea potentialul sau. Prin definitie, cele 7 stari de constiinta, nu pun accent pe starile constiintei alterate sau patologice, ci pe starile de constiinta normala, cea mai simpla si cele mai inalte – ce sunt trepte catre dezvoltarea completa – ce le poate obtine un om sanatos prin sistemul sau nervos.
Cind stim ca dezvoltarea totala a potentialului sistemului nervos uman se manifesta in cel putin 7 stari de constiinta, majoritatea oamenilor ar dori sa afle mai mult despre ele, sa aiba experienta lor si, in final, daca este posibil, sa traiasca viata in aceste stari mai inalte de constiinta.

***** PARTEA 2 *****

CELE SAPTE STARI DE CONSTIINTA

Astazi sunt disponibile citeva modele ale psihicului (vezi anexa 1, nivelul 2 – mintea) si mai multe clasificari ale constiintei (nivelul 4) – modul in care suntem constienti.[44] Toate reflecta cunostintele, experientele, intentiile autorilor, categoriile luate in considerare etc. si nu in ultimul rind starea de constiinta a autorilor lor. Avind in vedere faptul ca stiinta secolului 20 este stiinta bazata pe constiinta in starea de veghe, multi cercetatori – cu exceptia celor care s-au ocupat de elementele starilor mentale mai putin obisnuite incluzind si fenomenele PSI – avind cunostinte si experiente numai in domeniul celor trei stari relative ale vietii, cred astfel ca intreaga gama de stari de constiinta cuprinde numai starea de veghe, vis si somn, iar pe toate celelalte numite hiperactive, alternative, expandate sau mai inalte etc. incearca sa le inteleaga ca pe forme alterate ale starii de veghe sau poate, ale starii de vis sau somn. Pe de alta parte, nu numai datorita lipsei de intelegere ci si absentei unei definitii clare pentru normalitate, oamenii amesteca cu usurinta starile de constiinta cu gradul alertetei, cele normale cu cele patologice, starile relative cu cea absoluta, sau o stare de constiinta mai inalta cu una alterata sau hiperactiva.
Un alt punct de vedere, de asemenea gresit, este acela ca „meditatia” implica doar activitate in emisfera „dreapta”, pe cind in cea „stinga” se desfasoara experientele obisnuite de veghe.[44] Alti cercetatori reinnoiesc de fiecare data chiar si modelul psihicului, ca sa poata explica anumite fenomene. In legatura cu acest subiect, putem mentiona din literatura: W.James (1910), A.H.Maslow (62), H.Ey (63), A.M.Ludwig (66), A.Chassaing (77), R.Fisher (77), C.Martindale (81), H.J.Eysenck. (83), W.B.Weeb (83), D.Goleman (84), C.Tart (84), N.R.Walsh (84), K.Wilber (84), D.E.Papalia (85), P.Carrington (85), A.B.Wolman (86), R.W.Sperry (86), L.E.Unestahl (87), D.C.Dennett (92) etc.[57]
Dintre multiplele clasificari am ales-o pe cea a lui Nils O. Jacobson,[15] psihiatru si cercetator suedez in parapsihologie (vezi anexa 2), deoarece autorul s-a referit si la experientele posibile de perceptie extra-senzoriala. Cercetatorul nu a incercat sa faca doar o distinctie clara intre misticism si psihoza, ci, a analizat, de asemenea, cele doua experiente posibile ale realitatii conform conceptului fizicianului LeShan[20], cel care a introdus termenii de „realitate senzoriala individuala” si „realitate clarvazatoare individuala”. Aceasta din urma se refera la pozitia cunoscatorului care nu se mai identifica cu procesul sau obiectul cunoasterii si ia informatiile din alta sursa decit cea oferita de procesul cunoasterii exterioare.

Daca facem o scurta analiza pornind de la starea de veghe, vedem ca sistemul nostru nervos, datorita activitatii zilnice devine atit de obosit, incit nu mai poate mentine alertetea si starea sa. El trece in alta stare de constiinta. Citva timp experimentam aceasta schimbare a alertetei, impreuna cu schimbarea starii constiintei, ca torpoarea sau somnolenta si, in final, adormim. Cind o stare de constiinta se schimba in alta, intre ele experimentam gradat scaderea calitatilor starii anterioare pina la zero, si cresterea calitatilor starii urmatoare de la zero pina la un anumit nivel. In afara „punctului de jonctiune” (vezi anexa 5), intre aceste doua stari pot fi localizate mai multe grade sau variatii ale starilor relative, dar aceste experiente nu sunt atit de contrastante sau diferite intre ele incit sa le putem defini ca noi stari (majore) de constiinta. De aceea, nu le numim stari principale ci stari alterate. O calitate, ca de exemplu alertetea sau auto-referirea, poate fi gasita in mai multe stari principale, avind diferite grade de variatie, iar o stare de constiinta poate fi diferentiata de o alta, prin ansamblul calitatilor sale si modul sau de functionare.
In clasificarea sa, Maharishi defineste sapte stari principale de constiinta (vezi in anexa 3/a definirea lor si in anexa 3/b descrierea[2] lor), iar acolo unde Jacobson a utilizat termenul de constiinta expandata, aici, conform acestei clasificari, gasim cele 3 stari mai inalte de constiinta.

Pentru ca fiecare stare de constiinta este asociata cu parametrii fiziologici corespunzatori, cercetarile stiintifice efectuate asupra parametrilor fizici, somatici, comportamentali si psihici, clarifica si demonstreaza existenta lor.[1,2,90] Mai departe, cautind unicitatea caracteristicilor lor si indicind diferentele dintre ele, cercetarile stiintifice nu numai ca definesc starile mai inalte de constiinta ca atare, dar ofera si o introspectie mai profunda in natura lor (vezi cele peste 500 de cercetari stiintifice asupra meditatiei transcendentale si programului MT-Sidhi din „Collected Papers” vol. 1-6).

CONSTIINTA PURA SI MEDITATIA TRANSCENDENTALA

Sus sunt reprezentate cele trei stari de constiinta obisnuite sau relative, in care activitatea creste si scade (oscileaza) intre starile de somn si veghe, intrerupte din cind in cind de starea de vis. Aceste stari sunt numite „relative” pentru ca, neatingind o baza stabila – constiinta de calitate „absoluta” (pura), transcendentala – observatorul se pierde in ceea ce face. Reprezentarea mentala a obiectelor sau a mediului inconjurator mentine intotdeauna ascunsa „constiinta pura”. Astfel, observatorul nu cunoaste natura sa reala (Sinele absolut) deoarece dupa identificarea sa completa cu aceasta reprezentare el devine ceea ce vede sau ceea ce face.
Constiinta (pura) transcendentala, explica Maharishi,[25] poate fi experimentata la „punctul de jonctiune” dintre starile relative (veghe, vis si somn), pentru ca fiecare dintre ele incepe si se termina acolo (vezi anexa 5). Acest punct ramine mereu acelasi, indiferent de coordonatele spatio-temporale, putind fi considerat starea „absoluta” si baza lor. Dar persoanele obisnuite nu experimenteaza acest punct de jonctiune, pur si simplu pentru ca fiziologia corespunzatoare acestei experiente nu a fost cultivata. Chiar inainte de a adormi, starea noastra devine obtuza, nivelul de perceptie scade si se pierde inainte de a ajunge la punctul de jonctiune. Doar daca alertetea va deveni mai ascutita va fi obtinuta experienta acestei stari.

Pentru a avea experienta sinelui ca „constiinta pura” – aceasta cea mai simpla stare, auto-referitoare a mintii – observatorul trebuie sa devina mai alert iar in acelasi timp sa transceanda chiar si cea mai rafinata activitate a gindirii sau simtirii. Aceasta stare pura de constiinta poate fi inteleasa ca adincul linistit al oceanului, in comparatie cu nivelul activitatii dinamice, de suprafata – strabatut de valuri si depinzind de vint. Meditatia transcendentala (MT) este un proces care permite gindului, sau prin analogie, valurilor[22] sa se aseze, sa se linisteasca. Oceanul nu se goleste, ci doar se linisteste. Cind s-a linistit complet, experienta nu este cea a unor valuri localizate (ginduri) ci este cea a nemarginitului in linistea adincului oceanului. Aceasta stare de liniste a constientei nemarginite este constiinta pura sau transcendentala. In mijloc, (in anexa 3/a sub nr.4) este reprezentata aceasta stare transcendentala – sursa si baza stabila, absoluta a tuturor activitatilor – denumita in limba sanscrita samadhi.

Cind reducem toate activitatile mintii pina la zero sau pur si simplu le transcendem, mentinindu-ne in acelasi timp treji, nu vom experimenta doar o noua stare de constiinta, ci vom fi pur si simplu ceea ce suntem, „prima unitate” – Samhita -, fara nici o diferenta intre cunoscator, obiectul cunoasterii si procesul cunoasterii. Am obtinut nu numai starea de constiinta cea mai profund subiectiva, auto-referitoare, auto-interactiva, dar in acelasi timp am luat cunostinta de natura noastra proprie si aceasta este descoperirea si calea spre „realizarea Sinelui”.[21]

Eugen Ionescu, cunoscutul scriitor de origine romana, descrie, de asemenea, experienta unei stari lipsite de continut, existenta pura, ce sugereaza constiinta transcendentala:
„Cu mult timp in urma, eram citeodata coplesit de un fel de gratie, euforie. Era ca si cand, mai intii de toate, fiecare miscare, fiecare realitate era golita de continut. Dupa aceasta, era ca si cum ma regaseam pe mine insumi, deodata, in centrul existentei pure, inefabile. Deveneam unul si acelasi cu o realitate esentiala cind, impreuna cu o bucurie serena, eram coplesit de ceea ce as putea denumi stupefactia ‘fiintei’, certitudinea ‘fiirii’.”[14]
Dupa o astfel de experienta subiectiva, transcendentala, atunci cand atentia noastra se intoarce inapoi pentru a culege calitatile obiectelor din mediul inconjurator, dar, in acelasi timp, nu pierde experienta anterioara, constiinta pura sau Sinele va fi mentinuta pentru citva timp impreuna cu experienta lumii exterioare. Astfel de experiente, in care calitatile stabile ale experientei anterioare sunt in contrast cu experienta mediului inconjurator, sau in care observatorul nu se identifica ci ramine „martor” al propriei activitati, sunt adesea intitulate de catre laici experiente „mistice”.
Maharishi denumeste astfel de experiente ca „prime sclipiri de constiinta cosmica”. Si unii oameni de stiinta sunt de acord cu aceasta: „Se poate ca ceea ce este privit din perspectiva starii de veghe ca ‘experienta mistica’ si ‘mit’ sa fie, realmente, o descriere a experientelor starilor mai inalte de constiinta.”[4,47,48]

Si analiza lui Jacobson[15] dezvaluie ca experientele de perceptie extrasenzoriala (ESP) apar cel mai des cind o stare de constiinta, cu exceptia uneia patologice, se afla in tranzitie (anexa 2. nr. 3-6, 8, 9, 17) sau aproape de punctul de jonctiune, unde atentia poate capta o experienta mai neobisnuita, sau in starea de constiinta expandata (i.d. nr. 19-21).

CONSTIINTA COSMICA

Daca un individ are in mod repetat experienta starii de constiinta pura in alternanta cu una din starile relative (veghe, vis sau somn), atunci, treptat, sistemul nervos se obisnuieste sa mentina constiinta pura impreuna cu una din celelalte stari, pina cind mentinerea ambelor devine o caracteristica obisnuita a sistemului nervos. Cind sistemul nervos uman devine complet lipsit de stress, el are capacitatea de a integra si a mentine constiinta pura, auto-referitoare, ca un cadru intern de referinta care nu se pierde niciodata in timpul ciclului veghe-vis-somn.[2] Astfel, se obtine o noua stare principala a constiintei, denumita „constiinta cosmica” (anexa 3/a nr.5). Adjectivul „cosmic” arata dezvaluirea unei capacitati mai largi a sistemului nervos, deoarece, constiinta cosmica nu este o sugestie si nici rezultatul intelegerii unui concept, ci este o experienta individuala care are drept corespondent o stare fiziologica masurabila stiintific.
Meditatia transcendentala este o tehnica naturala care permite mintii sa alterneze starea constiintei de veghe cu cea transcendentala si sa anihileze factorul inhibitor care anterior impiedica diferitele nivele ale mintii (anexa 1, nivelul 2) sa functioneze impreuna, perfect, in acelasi timp.

In starea de constiinta cosmica, explica Maharishi,[22] doua nivele de functionare ale sistemului nervos functioneaza simultan, mentinindu-se, in acelasi timp si ca identitati separate, functia fiecareia fiind independenta una fata de alta. Constienta sinelui exista separat de activitate, linistea este experimentata impreuna cu activitatea si totusi separat de ea. Prin virtutea acestei separari anatomice a functiilor devine posibila coexistenta constiintei pure simultan cu o alta stare din spectrul relativ.

Demna de amintit in acest sens este ideea lui LeShan[20] despre capacitatea multipla de functionare a naturii si a sistemului nervos. Un exemplu similar, luat din fizica, este cel al unui fascicul de lumina, pe care uneori il putem privi ca pe un flux de particule, sau alteori ca pe un manunchi de unde. Aceste doua abordari nu le putem separa, de aceea le consideram totdeauna impreuna, intrucit realitatea este unitatea ambelor.

Dar, in plus, ca si multi altii, el a crezut ca daca astfel de experiente „mistice” sau „extreme”[39] continua o perioada lunga de timp, ele pot fi atat de socante sau puternice incat mai degraba pot dauna si/sau deveni patologice decat sa fie ceva considerat ca trasatura permanenta, naturala a sistemului nervos uman in stadiile sale mai inalte de dezvoltare.

Constiinta cosmica, de asemenea, o putem denumi prima stare de iluminare stabila[26] pentru ca individul devine iluminat despre identitatea sa esentiala ca constiinta pura. In contrast cu aceasta, in experientele starilor relative sau de veghe, mintea ramine tot timpul ignoranta la natura sa esentiala. Necunoscind natura sa universala, nemarginita, individul se  identifica cu experienta atributelor sale relative si aceasta da nastere unui simt al lui „al meu” si „mie” si de aici frica de a nu pierde ce este „al meu” sau ceea ce mi se cuvine „mie”. Ignoranta propriei universalitati este in cele din urma sursa ingustimii mintii si a suferintei.[6,22]

CONSTIINTA DIVINA

In constiinta cosmica, sistemul nervos are capacitatea de a mentine starea invariabila (absoluta) cu cea variabila (relativa). Este experimentat, in mod natural, un spatiu dintre fericirea interioara absoluta, infinita, neschimbatoare a Sinelui, psihicul cosmic si campul de-a pururea schimbator, finit al vietii individuale.[22] Progresul dincolo de constiinta cosmica implica rafinarea treptata a experientelor valorilor exterioare ale vietii si imbogatirea experientelor noastre prin perceptia ce are loc intre aceste stari opuse este doar o chestiune de timp.
Daca perceptia este cultivata pas cu pas, astfel incat sa poata percepe zona dintre relativul grosier si relativul cel mai rafinat, pina la punctul de jonctiune cu absolutul, aceasta da nastere celei de-a sasea stari de constiinta (anexa 3/a nr.6). Ea este denumita „constiinta divina”[36] pentru ca atunci cand perceptia creatiei devine foarte rafinata, aprecierea Creatorului se bazeaza pe perceptia directa. La acest nivel, individul devine capabil sa perceapa si astfel sa aprecieze intreaga gama a creatiei, ca si mecanismele creatiei vazute la punctul de jonctiune dintre creatie si sursa sa nemanifesta, psihicul cosmic. Ca rezultat, valurile iubirii si devotiunii se inalta pentru armonia, diversitatea, grandoarea si ordinea perfecta a naturii.[2]

Maharishi a explicat[26] ca modificarea perceptiei care apare in cea de-a sasea stare de constiinta este datorata substantelor noi produse de sistemul digestiv – soma – din momentul in care a fost obtinut un sistem nervos lipsit de stressuri in constiinta cosmica (vezi Wallace,[54,87] si cercetarile neurochimice de la sfirsitul articolului).

„Aceasta stare a vietii intr-un non-atasament perfect este bazata pe constiinta fericirii absolute, prin virtutea careia calitatile inimii au obtinut dezvoltarea completa. Deci iubirea universala domina inima … oceanul linistit al fericirii incepe sa se inalte in valuri de devotiune. Inima, in starea sa de eterna bucurie, incepe sa se reverse si aceasta incepe sa adune toate lucrurile impreuna si sa elimine golful separarii dintre Sine si activitate. Incepe sa se dezvolte in Sine unirea intregii diversitati.” (Maharishi, 1969, p. 307).[22]

Daca individul aflat in constiinta cosmica efectueaza activitatile care angajeaza cele mai rafinate simtaminte de servitudine, reverenta si iubire, aceasta ajuta ca perceptia sa devina atat de rafinata incat sa poata aprecia valorile cele mai rafinate ale fiecarui obiect al perceptiei, impreuna cu constienta nemarginita. Astfel de experiente ajuta la intarirea sistemului nervos pentru a functiona mult mai integrat la cele doua nivele. Ca rezultat, separarea dintre Sine si existenta obiectiva este dizolvata aproape complet.[26]

CONSTIINTA UNITATII

Ultimul pas al dezvoltarii consta in constientizarea disparitiei separarii dintre cunoscator (Sine) si obiectul cunoasterii (realitatea exterioara). Provenind din aceeasi sursa, ambele au aceeasi natura si la acest nivel al creatiei ele sunt identice.
Cu timpul, explica Maharishi, functionarea fiziologica devine atat de rafinata incat valoarea cea mai rafinata a perceptiei se ridica la nivelul valorii infinite a perceptiei.[26] Spatiul dintre aspectul relativ si absolut al vietii, care este aproape trecut in constiinta divina, este eliminat complet si intreaga viata cosmica este realizata a nu fi nimic altceva decat Sinele ce functioneaza in el Insusi.[22] Astfel, Maharishi consemneaza ca cea de-a saptea stare de constiinta (vezi anexa 3/a nr.7) poate fi numita pe drept cuvant „constiinta unitatii”.[26]

Aceasta este descrisa minunat in versurile din Chandogya-Upanishad: „I am That, Thou art That, all this is That”, /”Eu sunt Asta, Tu esti Asta, totul este Asta”/. Sau cu cuvintele lui Maharishi: „In constiinta unitatii ambele realitati, interioara si exterioara sunt observate in termenii Sinelui universal – psihicul cosmic”.[36]

Maharishi descrie,[27] de asemenea, fazele dezvoltarii in insasi constiinta unitatii. In faza initiala a constiintei unitatii, doar obiectul primar al perceptiei este experimentat in termenii Sinelui. Gradat, obiectele secundare si tertiare ale perceptiei devin, de asemenea, experimentate in termenii Sinelui, pana cand toate valorile perceptiei sunt experimentate ca fiind nimic altceva decat Sinele, psihicul cosmic. Aceasta stare matura a constiintei este denumita „constiinta Brahman”, care reprezinta intregimea fundamentala sau unitatea vietii.

Conform lui Hegel, aceasta unificare reprezinta scopul fundamental al cunoasterii umane, pentru ca permite individului sa: „… inlature din lumea obiectiva, care sta in fata noastra, ciudatenia sa si asa cum se spune, sa ne regasim in ea ca acasa: ceea ce nu inseamna altceva decat sa aducem lumea obiectiva inapoi … la sinele nostru cel mai interior.”[13]

PROGRAMUL MT-SIDHI

Programul MT-Sidhi, a fost adus la lumina de catre Maharishi Mahesh Yogi in anul 1975 din „Yoga Sutras” (Sutrele Yoga – ‘Firele unitatii’) de Patanjali,[60] iar inceputul sau este strins legat de infiintarea unei institutii pentru cercetari in domeniul constiintei, in Elvetia. La ceremonia inaugurala el a spus: „Scopul primordial al Universitatii Maharishi de Cercetari Europene (M.E.R.U.) este realizarea scopului fundamental al tuturor cercetarilor stiintifice prin dezvoltarea cunoasterii complete a dezvoltarii constiintei umane – la nivel teoretic si experimental si a experientelor umane – si prin aplicarea practica a acestei cunoasteri, la eliminarea cauzelor durerii si suferintei in toate domeniile vietii umane, pentru a face ca societatea sa fie eliberata de probleme si sa contribuie la maximum pentru progres si implinire – creind astfel o societate ideala – deschizind calea Erei Iluminarii.”[28]
Tehnicile MT-Sidhi sunt extensii naturale ale programului de meditatie transcendentala (MT) si pot fi invatate dupa citeva luni de practicare a acestuia. Semnificatia lui „sidhi” este „perfectiune”. Maharishi[29] explica faptul ca fiecare tehnica MT-Sidhi este o metoda de dezvoltare a functionarii optime sau perfectiunii in functiile specifice ale mintii sau canalelor coordonarii minte-corp si ca astfel, programul dezvaluie direct capacitatea de a crea fenomene specifice sau calitati din starea „fara calitati” a constiintei pure.[36]

Patanjali in aforismele sale denumeste tehnica de producere a fenomenului sidhi samyama. Asa cum este descrisa, consta in aplicarea simultana a trei moduri diferite de constienta:
a) dharana – „minte reculeasa”, echilibrata, calma, stabila, 
   retrasa din sfera simturilor;
b) dhyana – „transcenderea”, rafinarea activitatilor mentale;
c) samadhi – starea „constiintei pure”, transcendentale,
   existentei absolute, Fiirii eterne.
Programul MT-Sidhi al lui Maharishi contine un set specific de formule mentale care, atunci cind sunt utilizate corect prin tehnicile lui sanyama, produc exact rezultatul prezis si promoveaza dezvoltarea rapida a starilor mai inalte de constiinta in individ si efectul evolutiv holistic in mediul inconjurator. Fiecare (sutra) formula sau tehnica MT-Sidhi invigoreaza un aspect specific sau „fir” al functionarii mintii sau al coordonarii dintre minte si corp prin conectarea acestor aspecte la intregimea fundamentala a psihicului cosmic. Programul MT-Sidhi in ansamblu invigoreaza nenumaratele fire ale coordonarii minte-corp pentru a „tese” structura holistica a constiintei „unitatii”.[30]

In timpul tehnicii MT, activitatea mentala devine din ce in ce mai rafinata pina cind se experimenteaza cimpul constiintei pure, transcendentale. Tehnicile MT-Sidhi invigoreaza si activeaza constiinta transcendentala si dezvolta obiceiul de a proiecta gindul si actiunea de la cea mai simpla stare a sistemului nervos uman, permitind astfel individului sa isi implineasca dorintele fara efort cu sprijinul complet al tuturor legilor naturii.

Astfel, intregul program, antreneaza mintea sa functioneze de la nivelul existentei unde este disponibila puterea infinita de organizare a legii naturale – cimpul unificat al legii naturale. Psihologia vedica Maharishi identifica cimpul unificat cu cimpul constiintei pure, transcendentale – starea subiectivitatii pure – si se refera la acest cimp prin „psihicul cosmic”.[46]

Procedurile MT-Sidhi utilizeaza nivelele mai profunde ale legii naturale, de exemplu, pentru a imbunatati simturile, dezvolta virtutile umane si dezvolta capacitati precum aceea de a putea sa te misti prin aer la cea mai mica intentie – „zborul yoghin”. In textele vedice[37] sunt date descrieri detaliate ale celor trei stadii ale zborului yoghin: „saltul”, „plutirea” si „zborul”. Fenomenul psiho-kinetic (PK) de pozitie,[49] sau ridicarea corpului uman de la sol aparent prin nici o forta fizica, denumit in literatura si „levitatie” este inregistrat si de peste 200 de sfinti si persoane sacre.[53]
Mintea si corpul sunt strins conectate. Mintea poate conduce corpul, dupa cum demonstreaza orice act intentional, de exemplu, ridicarea miinii. Pe de alta parte, activitatea fiziologica poate duce la cresterea activitatii mentale, ca de exemplu, foamea sau setea.[11] In timpul tehnicii MT, mintea se aseaza in stari mai putin excitate de functionare iar datorita conexiunii minte-corp, de asemenea, corpul incepe sa functioneze la nivele mai scazute de activitate. In final, mintea se aseaza intr-o stare de constiinta pura complet auto-referitoare, transcenzind toate starile excitate ale constientei. Dupa cum consemneaza Maharishi,[30] nivelele mai rafinate ale functionarii controleaza nivelele mai excitate ale functionarii astfel ca transcenzind, mintea se elibereaza de dependenta fata de corp si devine „stapina” acestuia.

Se pot da exemple care indica faptul ca principiile lui sanyama pot fi localizate in principalele discipline academice, ele infatisind caracteristicile fundamentale ale proceselor creatoare ale naturii descoperite in fizica, matematica, chimie si fiziologie;[11] prin furnizarea unui impuls specific la un nivel fundamental al sistemului, poate fi generata toata cunoasterea continuta in acel sistem.
Mecanismele sidhi-urilor descrise de catre Patanjali cu citeva milenii in urma sunt similare mecanismelor procesului creator al naturii observat in diferite discipline ale stiintei moderne. De exemplu, cand realizam zborului yoghin nu inseamna ca „invingem” sau ca suntem in afara fortei de gravitatie. Nici o pasare nu face asa ceva; avionul zboara utilizind o lege specifica a naturii, legea aerodinamica; balonul cu aer cald sau heliu, dezvaluie, de fapt ca un aspect specific al legii naturale, intr-un anumit loc, poate fi mai puternic decit o lege generala a naturii – gravitatia.

Fenomene ce par exotice si imposibile din perspectiva nivelelor mai superficiale ale legii naturale pot fi explicate satisfacator in termenii functionarii la nivele mai rafinate si mai puternice ale naturii.[11] Exemple de astfel de fenomene sunt efectul de tunel mecanico-cuantic din fizica si chimie,[5] superconductibilitatea din fizica,[7] rezultatele axiomei alegerii („axiom of choice”) din matematica[55] si functionarea ADN din chimie si fiziologie[54].
Maharishi explica[34] faptul ca realizarea cu succes a programului MT-Sidhi prin procesul sanyama poate sa apara doar in punctul de jonctiune dintre mintea activa si constiinta pura linistita. In punctul in care mintea devine atit de subtila incit se uneste cu nemarginirea constiintei pure, procesul gindirii devine unul si acelasi cu dinamicile auto-interactive ale constiintei. Aici, mintea este stationata la nivelul la care realizarea sanyamei poate sa extraga toata puterea de organizare a cimpului unificat pentru a promova efectul dorit.
Maharishi subliniaza[33] ca sunetul corespunde numelui unui obiect si semnificatia corespunde formei sale. Forma unui obiect este continuta in numele sau. Numele contine obiectul in forma sa nemanifesta. Procesul sanyama are loc la punctul de jonctiune, unde psihicul individului obtine starea psihicului cosmic. Pentru ca psihicul cosmic este cimpul tuturor posibilitatilor, orice posibilitate pe care o proiectam devine manifesta. De fapt, explica el mai departe, fiecare nume contine o intreaga gama de semnificatii. Pe masura ce practicarea avanseaza, ne apropiem si de experienta valorii fundamentale a fiecarei formule.
In timpul programului MT-Sidhi,[33] la punctul de jonctiune dintre procesul de gindire si constiinta pura, formula mentala (sunetul) asociata cu tehnica MT-Sidhi este transformata in forma intentionata (semnificatia). Cind informatia inglobata in formula ia contact cu cimpul unificat al legii naturale, acest cimp nemarginit al tuturor posibilitatilor creeaza sau materializeaza forma din el insusi. Formula pare „adoptata” de psihicul cosmic si puterea infinita de organizare a naturii scoate la iveala semnificatia latenta. Astfel, cu fiecare tehnica MT-Sidhi, intregimea constiintei pure devine transformata in forma sau calitatea inglobata in acea formula selectata.
In acest sens, putem face, analogia cu un film holografic: se alege o fotografie sau o secventa de fotografii (sutra sau formula) si potrivim spotul laser pentru a obtine imaginea cea mai clara, fasciculul laser emis avand o anumita frecventa (starea constiintei la punctul de jonctiune); pentru ca razele laser emise de camera au un model de unda coerent, dar nu au o forma sau culoare specifica, ele sunt campul tuturor posibilitatilor tuturor culorilor si formelor. Cand fasciculul laser ia contact cu fotografia, el pierde starea fara culoare si devine colorat (constiinta pura devine forma dorita). Astfel, dintr-o fotografie cu doua dimensiuni, producem o imagine tridimensionala.
Desi efectul este creat in exterior, Maharishi explica[31] faptul ca secretul stapinirii naturii este stapinirea interioara asupra Sinelui propriu, cimpul unificat al legii naturale; prin perfectionarea sanyamei din practicarea in mod regulat a programului MT-Sidhi, poate fi scos la iveala orice efect dorit prin cea mai mica intentie. Daca stim cum sa operam la nivelul cel mai subtil al mintii, cimpul constiintei pure, atunci putem functiona la acelasi nivel de la care are loc administrarea intregului cosmos.
Prin simpla minuire a propriei noastre naturi, putem administra totalitatea vietii cosmice: „Realizarea sidhi-urilor, care in zilele ignorantei au fost desemnate ca ‘puteri supraumane’, nu este ceva ‘suprauman’. Fiecare lucru este in limitele normale ale capacitatii omului – ingrijirea intregii vieti cosmice este in limitele propriei naturi a fiecaruia, pentru ca (omul si viata cosmica) sunt de aceeasi natura.”[31]

MT-SIDHI SI DEZVOLTAREA STARILOR MAI INALTE DE CONSTIINTA

In timp ce programul MT-Sidhi este descris ca dind nastere la starea constiintei unitatii, Maharishi clarifica[25,26] faptul ca, in acelasi timp, el accelereaza si dezvoltarea altor stari mai inalte de constiinta – constiintele transcendentala, cosmica si divina – care sunt precursoarele starii unitatii. Desi constiinta transcendentala trebuie sa fie stabila intr-o anumita masura inainte ca tehnicile MT-Sidhi sa fie invatate cu succes, experienta constiintei pure devine si mai stabila prin practicarea programului MT-Sidhi.
Maharishi consemneaza[25,26] ca constiinta cosmica este starea in care constiinta pura este experimentata in mod permanent impreuna cu veghea, somnul si visul, ca un „martor” linistit, inocent al propriei sale activitati sau a celorlalte trei stari. Constiinta cosmica este obtinuta prin alternarea experientei constiintei pure pe durata tehnicii MT, cu o activitate zilnica regulata. Programul MT-Sidhi accelereaza dezvoltarea constiintei cosmice prin alternarea nivelelor cele mai subtile ale activitatii mentale cu experienta constiintei pure.

Deoarece pe durata programului MT-Sidhi mintea devine eliberata de dependenta corpului, Maharishi explica[30] faptul ca mintea incepe sa fie martora acestuia. De-a lungul timpului incepe sa fie martora si la propriile sale fluctuatii de functionare, ca gindirea si procesul decizional. Aceste experiente din timpul programului MT-Sidhi, accelereaza dezvoltarea constiintei cosmice.
Fiind alcatuite si pentru perfectionarea simturilor, tehnicile MT-Sidhi,[34] ajuta la cultivarea constiintei divine prin invigorarea nivelelor cele mai rafinate ale perceptiei si sentimentelor. In constiinta divina, perceptia este capabila sa experimenteze in mod permanent punctul de jonctiune dintre cimpul nemanifest al constiintei pure si expresiile sale cele mai rafinate – simtamintele -, nivelul unde sunt realizate fenomenele MT-Sidhi.
„Astfel, realizarea cu succes a sidhi-urilor este de fapt un test al gradului de dezvoltare a iluminarii, pentru ca demonstreaza atit dezvoltarea profunda a constiintei cit si coordonarea intim si inalt-dezvoltata dintre minte si corp. Odata cu dezvoltarea iluminarii se dezvolta in mod automat capacitatea de realizare a sidhi-urilor, cunoscute de-a lungul timpului ca ‘puteri supranormale’. Nu este posibil sa se separe sidhi-urile de dezvoltarea iluminarii; iluminarea nu poate sa fie considerata completa fara stapinirea sidhi-urilor.” – Maharishi[32]

Realizarea cu succes a tuturor sidhi-urilor indica faptul ca persoana respectiva a trecut toate „testele”, ca a fost obtinuta atit perfectiunea in fiecare canal fiziologic cit si starea suprema a perfectiunii in viata – constiinta unitatii.[11]

CERCETARILE NEUROCHIMICE SI „EFECTUL MAHARISHI”

Practicarea in grup a tehnicii MT si a programului MT-Sidhi duce la aparitia fenomenului numit „efectul Maharishi”: scaderea tendintelor negative si cresterea tendintelor pozitive in intreaga societate.[67] Cele peste 40 de cercetari stiintifice efectuate in majoritate in domeniul social, demonstreaza efecte ca: scaderea crimei,[68] accidentelor, incendiilor, somajului si inflatiei[64] sau imbunatatirea unor indicatori economici ca numarul de inventii, investitii, schimburile de valori etc. (vezi lucrarea despre „Efectul Maharishi”, sustinuta la Simpozionul National „PSI ’94”).[65]

Fizicianul dr. John Hagelin[71] explica acest fenomen prin: „La scara superunificarii, toate aspectele legii naturale in fiecare punct al universului devin infinit corelate unul cu celalalt. Aceasta inseamna ca un impuls delicat in fiecare punct al sistemului poate crea o schimbare brusca, verticala prin tot universul. Aceasta corelare pe distanta mare explica cum poate avea influenta actiunea la nivelul cimpului unificat care se raspindeste oriunde si in fiecare loc prin univers. In acest mod, se raspindeste fenomenul coerentei, neutralizind tendintele negative in intreaga creatie.”
Dar, majoritatea specialistilor in neurostiinta, daca nu observa o legatura mai concreta dintre imbunatatirea fenomenelor sociale si practicarea in grup a tehnicii MT si a programului MT-Sidhi, considera constiinta inconsistenta pentru lumea substantiala, chiar daca experimentele la nivel social sunt foarte semnificative din punct de vedere statistic.

Pe de alta parte, cu 25 de ani in urma, pe baza unui studiu al sau, laureatul premiului Nobel, Roger Sperry a propus: „Dinamicile subiective ale mintii si constiintei transcend si controleaza fiziologia creierului si, in acelasi timp sunt determinate de ea.”[84,85]
In cele ce urmeaza, vom expune citeva aspecte care au fost discutate in cadrul conferintei „Catre o neurochimie a constiintei”, sustinuta la Maharishi International University (M.I.U.), 18-19 septembrie 1987, ce a reunit oameni de stiinta de la un numar de institutii din S.U.A.[90]

La conferinta au fost dezbatute doua intrebari fundamentale: (1) daca experienta sistematica a constiintei transcendentale (pure) implica un corespondent neurochimic acut sau pe termen lung; (2) daca exista modificari neurochimice individuale care pot sa reflecte aparenta crestere a puterii de activare a campului constiintei pure de catre practica colectiva a programului MT-Sidhi.
Pe langa acestea, o alta intrebare interesanta care s-a pus a fost: „Exista vreo modificare masurabila intr-o singura substanta neurochimica care ar putea explica toate efectele fiziologice si psihologice ale MT?”

Au fost expuse cercetari care au evidentiat faptul ca modificarea unei singure substante neurochimice poate afecta profund starea subiectiva a unui individ. Cercetarile au sugerat ca pacientii schizofreni sau psihotici care urmeaza un tratament bazat pe doze mari de alimente continind glicina, ce modifica activitatea unui neurotransmitator (dopamina), pot renunta la tratamentul bazat pe medicamente tari, fara a avea episoade psihotice.[91,92] Deci, afectarea unui singur neurotransmitator poate duce la un intreg spectru de efecte mentale si comportamentale. Daca acest principiu se poate aplica la bolile mentale se poate el aplica si la sanatatea mentala?

De exemplu, metabolismul si actiunea neurotransmitatorului serotonina sunt asociate cu o mare varietate de stari mentale si sisteme fiziologice. Se cunoaste rolul important al serotoninei in controlul temperaturii corpului, regularizarea secretiilor glandei pituitare, somnului si mincatului, sensibilitatea la stimulii durerosi si memorie. Ea este implicata in o serie de conditii mentale: stari depresive, tendinte de sinucidere, stari agresive anormale.[86] De asemenea, cantitatea de serotonina in sange este corelata pozitiv cu activitatea serotonergica in creier.[75,81,82] Tratamentele de crestere a activitatii serotonergice indica faptul ca un nivel scazut de serotonina este factorul principal in depresiunea nervoasa.[66] Pe de alta parte, nivele crescute de serotonina la indivizii normali sunt asociate cu starea de bine si euforia, fiind necesara, conform altor cercetari si o activitate accentuata a norepinefrinei si/sau dopaminei.[80,72]

O alta corelatie interesanta, care s-a facut, evidentiaza faptul ca activitatea de conducere si comportament competitiv se pot asocia nu numai cu tipul A de personalitate (pe care deseori il au oamenii de afaceri) dar si cu o cantitate crescuta de serotonina.[62,73] Din experimentele facute pe lideri ai unor grupuri mici de oameni, pusi intr-o situatie de rezolvare urgenta a unei probleme, s-a ajuns la concluzia ca persoanele cu un nivel mai mare de serotonina au fost mai active sau mai motivate la provocarile si problemele avute decit ceilalti subiecti.[74]

Pe de alta parte, este cunoscuta de asemena, corelatia care exista dintre tipul A de comportament, nivelul de DHEAS (dehidroepiandrosteron sulfate) in sange si bolile cardiovasculare.[70] Cercetarile arata ca un nivel scazut de DHEAS este un puternic factor de risc in bolile cardiovasculare.[61,69] De asemenea, se stie ca acest DHEAS scade in conditii de stress.[78]
De mai mult timp, cercetarile au dovedit ca practicarea meditatiei transcendentale ofera odihna profunda, revitalizeaza fiziologia si reduce efectele negative cauzate de stress.[87] O alta serie de cercetari arata ca la practicantii MT nivelul de DHEAS este mai ridicat decit norma populatiei.[90] In plus, citeva experimente arata ca 5-HIAA (acidul 5-hidroxiindoleacetic – metabolit serotonin aflat in compozitia urinei) este, de asemenea, in mod normal, la un nivel ridicat la practicantii MT si creste pe durata practicii.[63] Aceasta comfirma ca MT, nu numai ca expandeaza constienta[79] si dezvolta capacitatea de a vedea lucrurile cu claritate, in ansamblu – o alta calitate importanta in conducere – dar si dovedeste de ce la practicantii MT bolile de tip cardiovasculare sunt mai rare. Concluzia a fost ca meditantii de tip A nu au aceleasi modele fiziologice si hormonale ca nemeditantii de tip A.[76]

Dr. Walton, director al laboratorului de neurochimie, M.I.U., S.U.A., avanseaza ideea ca aceasta diferenta poate fi explicata prin faptul ca meditantii tind sa aiba o activitate serotonergica mai mare, si ca serotonina poate fi un important mediator in experienta constiintei pure.[88] De asemenea, „substanta M”, o molecula descoperita de el si colaboratorii sai in compozitia urinei, doar la meditanti, care inhiba atit atasarea imipraminei cit si infiltrarea serotoninei in plachetele umane, se concluzioneaza ca poate fi un stimulator al activitatii serotonergice.[72,83,89]

Evidentele preliminare, ca atit 5-HIAA cat si substanta M sunt la un nivel foarte ridicat la meditanti fata de nemeditanti, pot sugera ca datorita practicarii regulate a MT si programului MT-Sidhi, activitatea serotonergica centrala la practicanti este, de asemenea, la un nivel foarte ridicat.[88,89] Cercetarile facute pina acum arata ca o crestere cronica a activitatii serotonergice poate explica diferenta dintre meditantii si nemeditantii de tip A. Astfel ca meditantii, comportamental par a avea caracteristicile tipului A, ca entuziasm, motivatie etc., dar fiziologic, chiar daca sunt din aceasta categorie (tip A de comportament), sunt mai putin predispusi bolilor caracteristice tipului A.
Toate acestea arata ca poate fi gasita o corespondenta intre activitatea de conducere, constiinta pura si indicatorii activitatii serotonergice.

Este testabila neurochimic calitatea de camp a constiintei?
Majoritatea testelor asupra teoriei ca constiinta este un camp sunt de natura sociologica: schimbari pozitive in societate cand 1% din populatie practica tehnica MT sau cand radacina patrata din 1% din populatie practica programul MT-Sidhi.[64,67,77]
Daca practica de grup a programului MT-Sidhi invigoreaza campul constiintei pure intr-o zona mai mare decat cea a grupului, atunci substantele neurochimice care mediaza experienta constiintei pure ar trebui sa creasca la populatia din zona respectiva. Rezultatele cercetarilor au aratat ca cresterea numarului de membri ai grupului MT-Sidhi duce la cresterea excretiei 5-HIAA (metabolit serotonin). O crestere a grupului la 1000 de participanti a fost asociata cu o crestere simultana de 14% a excretiei 5-HIAA. Aceasta indica o crestere a sintezei si eventual eliberarii serotoninei undeva in corp. Daca aceasta ar avea loc numai in creier, ar corespunde cu o crestere foarte mare, de 700% a sintezei si eventual eliberarii serotoninei (se estimeaza ca proportia producerii serotoninei in creier este 2% din cea produsa in intreg corpul). Aceste cercetari dau o indicatie promitatoare asupra faptului ca testul neurochimic asupra constiintei ca un camp nu este o idee complet exagerata.[90]

Din motive independente de vointa noastra, nu va putem furniza si alte rezultate ale cercetarilor efectuate in acest domeniu… Dar, fara indoiala ca cercetarile au continuat. De exemplu, recent, sub auspiciile Institutului de Stiinta, Tehnologie si Strategie Publica din M.I.U., S.U.A., in iunie-iulie 1993 a avut loc la Washington cel mai mare experiment sociologic de demonstrare a efectelor benefice ale practicii in grup a tehnicii MT si programului MT-Sidhi de catre un numar de aproximativ 4000 de persoane din 82 de tari. O comisie stiintifica formata din 13 de oameni de stiinta de prestigiu, proveniti de la institute independente din S.U.A. a aprobat analiza rezultatelor cercetarilor statistice efectuate, ce folosesc datele primare preluate de la Departamentul Politiei din Washington D.C., care atesta faptul ca: rata crimei violente a scazut in Washington cu aproximativ 18% in timpul acelei perioade si tendinta de declin a increderii si aprobarii publice a presedintelui S.U.A. s-a inversat in mod spectaculos.[93]

STIINTA CONSTIINTEI

Psihologia vedica Maharishi, aceasta stiinta a constiintei este prezentata pentru prima oara sub forma unui sistem de psihologie intr-o serie de articole aparute in revistele Moderne Science and Vedic Science – Stiinta Moderna si Stiinta Vedica (1988-89). Anterior ea a fost formulata ca stiinta inteligentei creatoare (Science of Creative Intelligence – SCI – Maharishi 1972) si ca stiinta vedica (1986-87)[36,4] ale caror surse cheie suplimentare sunt prelegerile si cartile lui Maharishi Mahesh Yogi despre constiinta.

Stiinta inteligentei creatoare este un set de principii generale ale constiintei, bazat pe experienta, comun tuturor disciplinelor, integrind toate disciplinele intre ele si cu constiinta cunoscatorului. Aspectul central al stiintei inteligentei creatoare il reprezinta tehnicile experimentale de dezvoltare a inteligentei creatoare, cele mai importante fiind tehnica MT si programul MT-Sidhi.
Stiinta vedica cuprinde acelasi set de principii, dar pune accent pe examinarea stiintifica a radacinii lui in stravechea traditie vedica a Indiei si extinde studiul la o analiza mai detaliata a relatiei dintre constiinta si legea naturala.

Aceasta noua stiinta a constiintei a servit ca inspiratie la fondarea de universitati specifice in intreaga lume, ce ofera programe de instruire pentru studenti, programe de doctorat, de studii post-universitare si de cercetare. Programele de cercetare constituie o sursa de nepretuit pentru domeniul psihologiei, deoarece, in esenta, ele sunt programe de cercetare in constiinta. Aceasta stiinta furnizeaza o baza profunda pentru noi interpretari ale celor mai avansate descoperiri in fizica despre teoria campului unificat, in fiziologie, matematica, stiinta calculatoarelor si medicina. In plus, furnizeaza o larga baza interdisciplinara pentru interpretarea tuturor domeniilor academice in termenii cunoasterii fundamentale a cunoscatorului, cum ar fi literatura, educatia si filozofia.

CONCLUZIE

Natura vietii este de a se dezvolta. Fiecare om doreste sa aiba mai mult: fericire, iubire, cunoastere, sanatate, bani, putere, influenta. Cunoasterea ne ajuta ca prin actiune corecta sa obtinem ceea ce dorim si tehnologiile sunt pentru a ne dezvolta capacitatile. Daca fiecare doreste mai mult, competitia este inevitabila, fie ca este la nivel individual sau national, intre organizatii economice sau politice. Oamenii utilizeaza mijloacele pe care le au la dispozitie. Se stie bine ca o cunoastere partiala, fragmentata poate fi uneori chiar periculoasa. De aceea, cu atat mai mult, este necesara folosirea unor metode de extindere a constiintei pentru a oferi omului ceea ce el are de fapt, pentru a dezvolta la maximum resursele umane.

*     *     *

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 

1.    Alexander, C.N., Boyer, R. W., & Alexander, V.K., Higher states of consciousnes in the Vedic psychology of Maharishi Mahesh Yogy: A theoretical introduction and research review, [Stari mai înalte de constiinta în psihologia vedica a lui Maharishi Mahesh Yogy: o introducere teoretica si un rezumat al cercetarilor]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.1. nr.1. p. 88-126. (1987) Fairfield, Iowa: MIU Press.

2.    Alexander, C.N., Boyer, R. W., Seven States of Consciousness: Unfolding the Full Potential of the Cosmic Psyche in Individual Life through Maharishi’s Vedic Psychology, [Cele sapte stari de constiinta: dezvaluirea potentialului complet al psihicului cosmic în viata personala prin psihologia vedica Maharishi]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.2. nr.4. (1989) Fairfield, Iowa: MIU Press.

3.    Basilea Schlink, M., Noua Era <196> Miscarea New Age în lumina învataturii biblice. (1994, p. 10) Editura Iprom. /dupa: New Age <196> Aus biblisher sicht. (1987) Darmstadt-Eberstadt, Germania, Verlag Evangelische Marienschvesternshaft/.

4.    Chandler, K., Maharishi’s Vedic Science and Technology: The fulillment of philosophy, [Stiinta si tehnologia vedica Maharishi: împlinirea filozofiei]. In: Maharishi International University, Maharishi’s Vedic Science and Technology: Creating Heaven on Earth. (1990) Fairfield, Iowa: MIU Press.

5.    Davies, P., Superforce, [Superforta]. (1984) New York: Simon and Schuster.

6.    Dillbeck, M.C., Testing the Vedic Psychology of the „Bhagavad-Gita”, [Testarea psihologiei vedice a lui „Bhagavad-Gita”]. (1983) Psychologia 26, 232-240.

7.    Domash, L.H., The physics of invincibility. In: Maharishi Mahesh Yogy, Enlightenment and Invincibility, [Fizica invincibilitatii. In: Maharishi Mahesh Yogi, Iluminare si invincibilitate]. (1978, p. 520-567) Rheinweiler, R.F.Germania: MERU Press.

8.    Druckman, D., & Swets, J.A., (Ed.) Enhancing human performance: Issues, theories, and techniques, [Accentuarea performantei umane: rezultate, teorie si tehnici]. (1988) Washington, DC: National Academy Press.

9.    Eysenck, H.J., The effect of psychotherapy: An evaluation, [Efectul psihoterapiei: o evaluare]. (1952) Journal of Consulting Psychology 16, 319-324.

10.   Eysenck, H.J., The battle over psychotherapeutic effectiveness, [Batalia pe eficienta psihoterapeutica]. In: J. Hariman (Ed.) Does psychotherapy really help people? [Psihoterapia ajuta realmente oamenii?]. (1984) Springfield, IL: Charles Thomas.

11.   Gelderloos, P., van der Berg, W.P., Maharishi’s TM-Sidhi Program: Participating in the Infinite Creativity of Nature to Enliven the Totality of the Cosmic Psyche in All Aspects of Life, [Programul MT-Sidhi al lui Maharishi: Participarea la creativitatea infinita a naturii pentru a învigora totalitatea psihicului cosmic în toate aspectele vietii]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.2. nr.4. (1989) Fairfield, Iowa: MIU Press.

12.   Golu, M., Dicu, A., Introducere în psihologie. (1972, p. 18-19) Bucuresti: Editura Stiintifica.

13.   Hegel, G.W.F., The logic of Hegel, [Logica lui Hegel]. (Trad. W. Wallace a 2-a ed. rev.), (1972, p. 335) Londra: Oxford University Press. /Trad. din: The Enciclopedia of Philosophical Sciences, 1-a ed. publ. 1873/.

14.   Ionescu, E., Present past past present: Personal memoir, [Prezentul trecut si trecutul prezent: amintiri personale]. (1971, p. 150-151) New York: Grove Press.

15.   Jacobson, Nils O., Life without death? On Parapsychology, Mysticism, and the Question of Survival, [Viata fara moarte? Asupra parapsihologiei, misticismului si chestiunea supravietuirii]. (1974) Londra: Turnstone Books, Dell Publishing Co.

16.   James, W., The Varieties of Religious Experience: A study in human nature, [Diversitatea experientei religioase: un studiu în natura umana]. (1910) New York: Longmans, Green and Co.

17.   Jones, J.W., Corporate stress management, [Managementul stressului corporatiei]. (1985) The Risk Report 7, 1-8.

18.   Kuhn, T.S., The structure of scientific revolution, [Structura revolutiei stiintifice]. (a 2-a ed., 1970) Chicago, IL: University of Chicago Press., /prima versiune, 1962/.

19.   Kuper, A., Kuper J., (Ed.) The social science encyclopedia, [Enciclopedia stiintelor sociale]. (1985) Boston, MA: Routledge & Kegan Paul.

20.   LeShan, L., The Medium, the Mystic and the Physicist: Toward a General Theory of the Paranormal, [Mediumul, misticul si fizicianul: spre o teorie generala a paranormalului]. (1974) Londra: Turnstone Books.

21.   Maharishi Mahesh Yogi, Tape Three: The Seven States of Consciousness, [Caseta 3: Cele sapte stari de constiinta]. (Lectie pe caseta audio: 1967) Fairfield, Iowa: MIU Press.

22.   Maharishi Mahesh Yogi, Maharishi Mahesh Yogi on the Bhagavad-Gita: A new translation and commentary, chapters 1-6, [Maharishi Mahesh Yogi despre Bhagavad-Gita: o noua traducere si comentarii, capitolele 1-6]. (1969, p. 144, 314-315, …) Baltimore, MD: Penguin Books.

23.   Maharishi Mahesh Yogi, The Science of Creative Intelligence: Knowledge and Experience (Syllabus of videotaped course) Lesson 7, The Range of Creative Intelligence, [Stiinta inteligentei creatoare: cunostinte si experienta, (transcrierea cursului de pe videocaseta), Lectia 7, Intinderea inteligentei creatoare]. (1972/93) Vlodrop, Olanda: MVU Tape Library.

24.   Maharishi Mahesh Yogi, The Science of Creative Intelligence: Knowledge and Experience (Syllabus of videotaped course) Lesson 9, Creative Intelligence as the Basis of All Knowledge, [<196> " <196>, Lectia 9, Inteligenta creatoare ca baza a întregii cunoasteri]. (1972/93) Vlodrop, Olanda: MVU Tape Library.

25.   Maharishi Mahesh Yogi, The Science of Creative Intelligence: Knowledge and Experience (Syllabus of videotaped course) Lesson 22, SCI and the Fourth State of Consciousness, [<196> " <196>, Lectia 22, Stiinta inteligentei creatoare si a patra stare de constiinta]. (1972/93) Vlodrop, Olanda: MVU Tape Library.

26.   Maharishi Mahesh Yogi, The Science of Creative Intelligence: Knowledge and Experience (Syllabus of videotaped course) Lesson 23, The Seven States of Consciousness, [<196> " <196>, Lectia 23, Cele sapte stari de constiinta]. (1972/93) Vlodrop, Olanda: MVU Tape Library.

27.   Maharishi Mahesh Yogi, Brahman consciousness [Constiinta Brahman]. (Lectie pe videocaseta: 16 ianuarie, 1972, La Antilla, Spania) Vlodrop, Olanda: MVU Tape library.

28.   Maharishi Mahesh Yogi, Creating an ideal society, [Crearea unei societati ideale]. (1976, p. 96) Rheinweiler, R.F. Germania: MERU Press.

29.   Maharishi Mahesh Yogi, Maharishi addresses the world press. In: Enlightenment and Invincibility <196> Creating an ideal society, [Maharishi se adreseaza presei mondiale. In: Iluminare si invincibilitate <196> crearea unei societati ideale]. (1976, p. 63-69) Rheinweiler, R.F. Germania: MERU Press.

30.   Maharishi Mahesh Yogi, TM-Sidhis to unfold the infinite potential of man through the development of supreme value of mind-body coordination, [MT-Sidhi pentru dezvaluirea potentialului infinit al omului prin dezvoltarea valorii supreme a coordonarii minte-corp]. (Prelegere: 19 octombrie, 1976) Seelisberg, Elvetia: MERU Tape library.

31.   Maharishi Mahesh Yogy, Maharishi’s inaugural address (of the Third Year of the Age of Enlightenment): Creating an ideal society. In: Achievements, first quarter. [Cuvântul inaugural al lui Maharishi (în al treilea An al Erei Iluminarii): Crearea unei societati ideale. In: Realizari, primul trimestru]. (1977, p. 18-27) Rheinweiler, R.F. Germania: MERU Press.

32.   Maharishi Mahesh Yogy, Enlightenment and the siddhis: A new breakthrough in human potential, [Iluminare si sidhi-uri: O noua revolutie în potentialul uman]. (1977, p. 2) Rheinweiler, R.F. Germania: MERU Press.

33.   Maharishi Mahesh Yogy, The TM-Sidhi program: Consciousness, the invincible interior of life functioning within itself, [Programul MT-Sidhi: Constiinta, interiorul invincibil al vietii functionând în ea însasi]. (Prelegere: 28 ianuarie, 1978) Seelisberg, Elvetia: MERU Tape library.

34.   Maharishi Mahesh Yogy, The principles of longevity and immortality. In: Science, Consciousness and Aging, Proceedings of the International Conference. [Principiile longevitatii si nemuririi. In: Stiinta, constiinta si îmbatrânire, Lucrarile Conferintei Internationale]. (ianuarie, 1980, p. 22-39) Rheinweiler, R.F. Germania: MERU Press.

35.   Maharishi Mahesh Yogi, Inaugural address of His Holiness Maharishi Mahesh Yogi. In: Maharishi Vedic University Inauguration, [Discursul inaugural al Sanctitatii Sale Maharishi Mahesh Yogi. In: Inaugurarea Universitatii Vedice Maharishi]. (1985) Washington, DC: Age of Enlightenment Press.

36.   Maharishi Mahesh Yogi, Life supported by natural law, [Viata sprijinita de legea naturala]. (1986) Washington, DC: Age of Enlightenment Press.

37.   Mahashabde, Vidwat-Shikhamani M.V., Siddhis in Yoga philosophy, [Sidhi-urile în filozofia yoga]. (iunie, 1977) Articol presentat la: The Third Word Sanskrit Conference, Paris. /Citat din: Yogatattvopanishad 53-55, trad. William Sands/.

38.   Martinson, R., What works? <196> questions and answers about prison reform, [Ce functioneaza? <196> întrebari si raspunsuri despre reforma închisorilor]. (1974) Public Interest 35, 22-54.

39.   Maslow, A.H., Cognition of Being in the Peak Experience, [Cognitia fintei la culmea experientei]. (1959) Journal of Genetic Psychology 94, 43-66.

40.   Maslow, A.H., Toward a Psychology of Being, [Catre o psihologie a fiintei]. (1962) Princeton, NJ: Van Nostrand.

41.   Miller, G.A., Trends and debates in cognitive psychology, [Tendinte si dezbateri în psihologia cognitiva]. (1981) Cognition 10, 215-225.

42.   Noica, C., Devenirea întru fiinta. (1981, p. 131) Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica.

43.   Nyiri, T., History of Philosophy, [Istoria filozofiei]. (1983) Budapesta: Romai Katolikus Hittudomanyi Akademia. /vezi: scolastica <196> Sancti Thomae Aquinatis opera omnia/.

44.   Orme-Johnson, D.W., The Cosmic Psyche <196> An Introduction to Maharishi’s Vedic Psychology: The fulfillment of modern psychology, [Psihicul cosmic <196> O introducere în psihologia vedica a lui Maharishi: Implinirea psihologiei moderne]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.2. nr.2. (1988) Fairfield, Iowa: MIU Press.

45.   Orme-Johnson, D.W., The Cosmic Psyche as the Unified Source of Creation: Verification through Scientific Principles, Direct Experience, and Scientific Research, [Psihicul cosmic ca sursa unificata a creatiei: verificare prin principii stiintifice, experienta directa si cercetare stiintifica]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.2. nr.2. (1988) Fairfield, Iowa: MIU Press.

46.   Orme-Johnson, D.W., & Gelderloos, P., Topologic EEG mapping of Yogic Flying, [Harta topologica EEG a zborului yoghin]. (1988) International Journal of Neuroscience 38, 427-434.

47.   Orme-Johnson, R.F., A unified field theory of literature, [O teorie unificata a literaturii]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.1. nr.3. (1987) Fairfield, Iowa: MIU Press.

48.   Pearson, C.A., Glimpses of infinity: Great men and women, higher states of consciousness, and the Transcendental Meditation program, [Sclipiri ale infinitatii: barbati si femei de seama, starile mai înalte de constiinta si programul meditatiei transcendentale]. (1990) Fairfield, Iowa: MIU Press.

49.   Patrut, A., De la normal la paranormal. (1993) Cluj-Napoca: Editura Dacia.

50.   Rachman, S. & Wilson, G.T., The effects of psychotherapy, [Efectele psihoterapiei]. (1980) New York: Pergamon.

51.   Smith, E.T., Brott, J., Cuneo, A. & Davies, J.E., Stress: The test Americans are failing, [Stressul: testul la care americanii pierd]. (18 Aprilie, 1988) Business Week 74-76.

52.   Thorngate, W., & Plouffe, L., The consumption of psychological knowledge, [Declinul stiintei psihologice]. (1987, p. 79). In: H.J. Stam, T.B. Rogers, & K.J. Gergen (Ed.) The analysis of psychological theory: Metapsyhological perspectives, [Analiza teoriei psihologice: perspective metafiziologice]. (1987, p. 61-91) Washington, DC: Hemisphere Publishing.

53.   Thurston, H., & Attwater, D., (Ed): Butler’s Lives of the Saints, vol. 1-4, [Vietile sfintilor dupa Butler, vol. 1-4]. (1962) New York: P.J. Kenedy and Sons.

54.   Wallace, R.K., The Physiology of Consciousness <196> How Maharishi’s Vedic Physiology and Its Practical Application Maharishi Ayur-Ved, Can Solve the Problem of Individual and Collective Health and Rise the Life to a New Level of Fullfilment, [Fiziologia constiintei <196> Cum pot rezolva fiziologia vedica a lui Maharishi si aplicarea sa practica Ayur-Veda Maharishi problema sanatatii individuale si colective si cum pot înalta viata la un nou nivel al împlinirii]. (1993) Fairfield, Iowa: MIU Press.

55.   Weinless, M., The Samhita of Sets: Maharishi’s Vedic Science and the Foundations of Mathematics, [Samhita multimilor: stiinta vedica a lui Maharishi si fundamentele matematicii]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.1. nr.2. (1987, p. 141-204) Fairfield, Iowa: MIU Press.

56.   Wurtz, B., New Age, [Noua Era]. (1994, p. 29, 45…) Timisoara: Editura de Vest.

57.   Zlate, M., Introducere în psihologie. (1994) Bucuresti: Casa de Editura si presa „SANSA” S.R.L.

58.   * * *, Emisiunile „Credo”, (10 si 17 iulie, 1994) TVR2.

59.   * * *, Emisiunile „Interferente” <196> serialul „Invazia pagâna”, (mai-august, 1995) TVR2.

60.   * * *, Yoga sutras of Patanjali, [Sutrele Yoga dupa Patanjali]. (Trad. R. Prasada), (1982) New Delhi: Oriental Books Reprint Corporation, /dupa original 1912/.

 

Bibliografie pentru sectiunea

„Cercetarile neurochice si «efectul Maharishi»„

 

61.   Barrett-Connor, E., Khaw, K.T., & Yen, S.S.C., A prospective study of dehydroepiandrosterone sulfate, mortality, and cardiovascular disease, [Un studiu prospectiv asupra sulfatului dehidroepiandrosteron, mortalitatii si bolii cardivasculare]. (1986) New England Journal of Medicine 315, 1519-1524.

62.   Brammer, G.L., McGuire, M.T., & Raleigh, M.J., Similarity of 5-HT2 receptor sites in dominant and subordinate «Vervet» monkeys, [Similaritatea zonelor receptorului 5-HT2 la maimutele «Vervet», dominante si subordonate]. (1987) Pharmacology Biochemistry and Behavior 27, 701-705.

63.   Bujatti, M., & Riederer, P., Serotonin, noradrenaline and dopamine metabolites in the Transcendental Meditation technique, [Metabolitii serotonina, noradrenalina si dopamina în tehnica meditatiei transcendentale]. (1976) Journal of Neural Transmission 39, 257-267.

64.   Cavanaugh, K.L., Time series analysis of U.S. and Canadian inflation and unemplyment: A test of a field-theoretic hypothesis [Analiza seriilor de timp ale inflatiei si somajului în S.U.A. si Canada: un test al ipotezei teoretice a câmpului]. (1987) Proceedings of the Business and Economic Statistics Section, American Statistical Association.

65.   Conti, F., Ungureanu, A., Efectul Maharishi <196> primii pasi ai unui experiment românesc. (30 septembrie, 1994) Bucuresti: prezentat la Simpozionul National „PSI ’94”, organizat de Asociatia Româna de Cercetari Psihotronice.

66.   de Montigny, C., & Blier, P., Effects of antidepressant treatments on 5-HT neurotransmission: Electrophysiological and clinical studies, [Efectele tratamentelor antidepresante asupra neurotransmisiei 5-HT: studii electrofiziologice si clinice]. (1984) Advances in Biochemical Psychopharmacology 39, 223-239.

67.   Dillbeck, M.C., Cavanaugh, K.L., Glenn, T., Orme-Johnson, D.W., & Mittlefehldt, V., Consciousness as a field: The Transcendental Meditation and TM-Sidhi program and changes in social indicators, [Constiinta ca un câmp: meditatia transcendentala, programul MT-Sidhi si modificarile la indicatorii sociali]. (1987) The Journal of Mind and Behavior 8, 67-104.

68.   Dillbeck, M.C., Landrith III, G.S., & Orme-Johnson, D.W., The Transcendental Meditation program and crime rate change in a sample of forty-eight cities, [Programul meditatiei transcendentale si rata de modificare a crimei într-un lot de 48 de orase]. (1981) Journal of Crime and Justice 4, 25-45.

69.   Fava, M., Littman, A., & Halperin, P., Dehydroepiandrosteron-sulfate, mortality, and cardiovascular disease, [Sulfatul dehidroepiandrosteron, mortalitatea si boala cardiovasculara]. (1987) The New England Journal of Medicine 316, 1550.

70.   Fava, M., Halperin, P., Littman, A., MacLaughlin, R.A., & Rose, S., Dehydroepiandrosteron-sulfate (DHEA-S) and Type A behavior pattern (TABP), [Sulfatul dehidroepiandrosteron (DHEA-S) si modelul comportamental de tip A (TABP)]. (1987) Neuroendocrinology Letters 9, 189.

71.   Hagelin, J.S., In Maharishi’s Programme to Create World Peace: Glogal Inauguration, [In programul lui Maharishi de creare a pacii lumii: inaugurare globala]. (1987, p. 18-20) Vlodrop, Olanda: MVU Press.

72.   Heninger, G.R., Charney, D.S., & Sternberg, D.E., Serotonergic function in depression: Prolactin response to intravenous tryptophan in depressed patients and healthy subjects, [Functia serotonergica în depresiunea nervoasa: raspunsul prolactinei la triptofanul intravenos în pacientii depresivi si subiectii sanatosi]. (1984) Archives of General Psychiatry 41, 398-402.

73.   Madsen, D., & McGuire, M.T., Whole blood serotonin and Type A behaviour pattern, [Serotonina sanguina si modelul comportamentului de tip A]. (1984) Psychosomatic Medicine 46, 546-548.

74.   Madsen, D., Power-seekers are different: Further biochemical studies, [Cautatorii de putere sunt diferiti: studii biochimice avansate]. (1986) American Political Science Review 80, 261-269.

75.   McGuire, M.T., & Raleigh, M.J., Serotonin-behavior interactions in «Vervet» monkeys, [Interactiunile comportamentale si serotonina la maimutele «Vervet»]. (1987) Psychopharmacolgy Bulletin 21, 458-463.

76.   Mills, P.J., Schneider, Hill, D., Walton, K., & Wallace, R.K., Lymphocyte beta-adrenergic receptors and cardiovascular responsiveness in TM participants and Type A behavior, [Receptorii limfocit beta-adrenergici si gradul de raspuns cardiovascular la practicantii MT si comportamentul de tip A]. (1987) Psychosomatic Medecine 49, 211.

77.   Orme-Johnson, D.W., & Dillbeck, M.C., Maharishi’s Program to Create World Pace: Theory and Research, [Programul lui Maharishi de creare a pacii lumii: teorie si cercetare]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.1. nr.2. p. 207-259. (1987) Fairfield, Iowa: MIU Press.

78.   Parker, L.N., Levin, E.R., & Lifrak, E.T., Evidence for adrenocortical adaption to severe illness, [Evidenta unei adaptari adrenocorticale la boli severe]. (1985) Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism 60, 947-952.

79.   Pelletier, K.R., Influence of Transcendental Meditation upon autokinetic perception, [Influenta meditatiei transcendentale asupra perceptiei autocinetice]. (1974) Perceptual and Motor Skills 39, 1031-1034.

80.   Puhringer, W., Wirz-Justice, A., & Lancranjan, I., Mood elevation and pituitary stimulation after i.v. l-5-HTP in normal subjects: Evidence for common serotoninergic mechanism, [Inaltarea starii si stimularea pituitara dupa l-5-HTP intravenos la subiectii normali: evidenta pentru un mecanism serotonergic comun]. (1976) Neuroscience Letters 2, 349-354.

81.   Raleigh, M.J., Yuwiler, A., Brammer, G.L., McGuire, M.T., Geller, E., & Flannery, J.W., Peripheral correlates of serotonergic-influenced behaviors in «Vervet» monkeys: Influence of catecholaminergic systems, [Corelatorii periferici ai comportamentelor influentate serotonergic la maimutele «Vervet»: influenta sistemelor catecolaminergice]. (1981) Psychopharmacology 72, 241-246.

82.   Raleigh, M.J., Brammer, G.L., McGuire, M.T., & Yuwiler, A., Dominant social status facilitates the behavioral effects of serotonergic agonists, [Statutul social dominant faciliteaza efectele comportamentale ale agonicilor serotonergici]. (1985) Brain Research 348, 274-282.

83.   Schneider, R.H., Mills, P.J., Schramm, W., Wallace, R.K., & Walton, K.G., Differential endocrine responses to stress in meditating and non-meditating Type A subjects: A reflection of differences in central serotonergic tone? [Raspunsul endocrin diferentiat la stress al subiectilor meditanti si nemeditanti de tip A: o reflectie asupra diferentelor în tonul serotonergic?]. (1987) Neuroendocrinology Letters 9, 181.

84.   Sperry, R.W., A modified concept of consciousness, [Un concept modificat al constiintei]. (1969) Psychological Reviews 76, 532-536.

85.   Sperry, R.W., The new mentalist paradigm and ultimate concern, [Noua paradigma mentalista si abordarea fundamentala]. (1986) J. Perspectives in Biology and Medicine 29, 413-422.

86.   Virkkunen, M., Nuutila, A., Goodwin, F.K., & Linnoila, M., Cerebrospinal fluid monoamine metabolite levels in male arsonists, [Nivelele metabolitului monoamin fluid cerebrospinal la masculii care provoaca incendii]. (1987) Archives of General Psychiatry 44, 241-247.

87.   Wallace, R.K., The Neurophysiology of Enlightenment <196> How Maharishi’s Transcendental Meditation and TM-Sidhi Program Transforms the Functioning of the Human Body, [Neurofiziologia iluminarii <196> Cum transforma meditatia transcendentala si programul MT-Sidhi ale lui Maharishi functionarea corpului uman]. (1991) Fairfield, Iowa: MIU Press, /prima editie 1986, publicata sub denumirea: The Maharishi Technology of the Unified Field: The Neurophysiology of Enlightenment, [Tehnologia Maharishi a câmpului unificat: neurofiziologia iluminarii]/.

88.   Walton, K.G., Francis, D., Lerom, M., & Tourenne, C., Behaviorally-induced alterations in human urinary 5-hydroxyindoles, [Alterari induse comportamental la substanta 5-hidroxiindol din urina umana]. (1983) Transactions of the American Society for Neurochemistry 14, 199.

89.   Walton, K.G., McCorkle, T.M., Hauser, T., MacLean, C., Wallace, R.K., Ieni, J., & Meyersn, L.R., „Substance M,” a serotonergic modulator candidate from human urine?, [Substanta M din urina umana, un candidat modulator serotonergic ?]. (1987, p. 503-514) In: Y.H. Ehrlich, R.H. Lenox, E. Kornecki, & W.O. Berry (Ed.): Molecular mechanisms of neuronal responsiveness [Mecanismele moleculare ale gradului de raspuns neuronal] vol. 221., din seria: Advances in experimental medicine and biology. (1987) New York: Plenum Press.

90.   Walton, K.G., Are There Neurochemical Tests of Consciousness-as-a-Field?, Report on a Neurochemistry Conference at MIU, [Exista teste neurochmice ale constiintei-ca-un-câmp?, Raportul unei conferinte de neurochimie la M.I.U.]. In: Modern Science and Vedic Science, vol.1. nr.4. (1987) Fairfield, Iowa: MIU Press.

91.   Waziri, R., Wilcox, J., Sherman, A.D., & Mott, J., Serine metabolism and psychosis, [Metabolismul serinei si psihoza]. (1984) Psychiatry Research 12, 121-136.

92.   Waziri, R., & Mott, J., Drug effects on serine metabolism in psychiatric patients, [Efectele medicamentelor asupra asupra metabolismului serinei la pacientii psihiatrici]. (1985) Psychitry Research 18, 119-126.

93.   Worburton, P., Official: Violent crime down 18% during Washington assembly, [Comunicat oficial: scaderea cu 18% a crimei violente pe durata adunarii de la Washington]. (1994/95) Transcendental Meditation News, Britain’s national TM magazine, vol. 1. decembrie/ianuarie.

 

Be Sociable, Share!